Pe baza cercetării și previzionării tendințelor generale, respectiv a percepției realităților locale, se pot contura noi soluții și oferte concrete de petrecere a timpului liber. Nu mai e suficient să avem un muzeu în aer liber – centrul istoric, trebuie să îl umplem și de viață. Și după ce vom ști cu un an înainte care sunt festivalurile, concertele, expozițiile, să le promovăm cum se cuvine, online și tipărit, cu afișaj stradal sau electronic, prin calendare lunare tipărite, care să se găsească în toate hotelurile și hostelurile orașului.

În anul 2016, Sibiul a alocat pentru finanțarea nerambursabilă a proiectelor culturale 6.6 milioane lei. Anul trecut au fost alocați 6 milioane lei, prin care au fost finanțate 82 proiecte. Toți visăm evenimente culturale de amploare, calitative și dese. Dar acestea costă bani. Deși Primăria Municipiului Brașov a alocat în acest an 1 milion lei pentru finanțarea nerambursabilă a proiectelor culturale, nu vom reuși niciodată să concurăm un oraș mai mic, dar mai bine perceput din punct de vedere cultural, precum Sibiul, prin subfinanțarea culturii vii, a proiectelor micilor asociații sau fundații culturale, întinse pe durata întregului an și în întregul oraș, nu doar în centru.

Alături de colegii din Consorțiul Cultural Corona am făcut o radiografie a problemelor specifice culturii brașovene, respectiv am indicat soluțiile întrevăzute pentru fiecare dintre ele, în cadrul scrisorii deschise „Starea culturii la Brașov”. Acest document a fost pus la dispoziția candidaților la alegerile locale din 5 iunie 2016, care au astfel ocazia să pună în practică ideile și soluțiile comunității, cu avantajul că reprezentanții fenomenului cultural sunt direct interesați să participe la finalizarea lor. Beneficiarul final este format din întreaga comunitate brașoveană.

Una din ideile la care țin în mod deosebit o reprezintă alocarea a 1% din bugetul Primăriei Municipiului Brașov pentru finanțarea proiectelor culturale. Dacă acest buget înseamnă aproximativ 700 milioane lei, atunci 1% ar însemna 7 milioane, adică ceva foarte apropiat de suma pusă la dispoziție de Primăria Sibiu.

Riscul la care ne expunem în acest moment prin letargia sau inacțiunea din zona managementului cultural la Brașov îl reprezintă pierderea turiștilor, respectiv deteriorarea greu de remediat a imaginii orașului. Așa cum o arată statistica, luna martie a anului 2016 consemnează, pentru prima oară în ultimii ani, o scădere a numărului de turiști înregistrați oficial la Brașov. Aceasta înseamnă ca experiența de vizitare, la care un aport semnificativ îl aduce și cultura, prin obiective turistice vizitabile și evenimente, începe să își piardă din calitate. Dacă nu suntem atenți și conștienți de această realitate, riscăm să pierdem „coroana” de capitală a turismului în regiunea Centru, respectiv locul de pe podiumul turismului național.

Poate una dintre cele mai importante soluții sistemice propuse în scrisoarea „Starea culturii la Brașov” o reprezintă tocmai această unitate de management integrat pentru cultură/turism. Această nouă organizație ar putea realiza analiza și cercetarea a ceva foarte important, pe care în acest moment nu o cunoaștem, și anume percepția turiștilor asupra orașului, ofertei culturale și de eveniment, adică pe scurt, a experienței de vizitare. Studiile și sondajele realizate până în prezent vizează doar publicul local. După ce turistul pleacă de la Brașov nu putem afla decât din comentariile TripAdvisor că nu toate ofertele culturale locale sunt de interes sau de calitate.