Brașovul este mult mai atractiv decât celelalte județe pentru investitorii germani, asta și datorită faptului că aici fost cândva un pol al industriei românești, cu o forță de muncă bine pregătită, dar care în ultimii ani lasă de dorit. De altfel, acest lucru se vede în continuare prin încercările firmelor germane de a atrage forță de muncă din alte zone.

Germanii controlează peste 800 de firme în județul Brașov, iar afacerile pe care aceste companii le fac sar de două miliarde de euro anual, ajungând aproape de 2,5 miliarde de euro. Jumătate din angajații din domeniul industrial lucrează la companii germane. Investițiile realizate de firmele germane în Brașov după revoluție trec binișor de 1,5 miliarde de euro.

Costurile salariale încep să își piardă din importanță

Rolem a fost prima companie germană care s-a aventurat în Brașov, stabilindu-și baza de producție la Codlea, într-o perioadă în care instabilitatea politică era la ordinea zilei. Ulterior, după ce lucrurile s-au mai așezat, zeci de multinaționale germane s-au orientat spre Brașov. „Firmele erau atrase la Brașov de costurile salariale reduse, dar li de faptul că zona Brașovului se dezvolta tot mai mult. Cu cât ne dezvoltăm mai mult, cu atât Brașovul devine mai interesant pentru resursa calificată, mai puțin pentru costurile reduse. În primul rând ei caută o resursă adițională – numărul investitorilor din ultimii doi ani au fost în creștere pe inginerie, programare, proiectare, nu doar pe zona de producție. Și cele care vin spre producție, vin spre producția hi tech, căutând atât oameni cu o bună pregătire universitară, dar și operatori, proiectanți și ingineri foarte bine pregătiți”, spune Werner Braun, președintele Clubului Economic German Brașov (DWK).

Acesta, timișorean la origine, a venit în Brașov în 2008 după o experiență de zeci de ani de zile în Germania și Japonia. S-a implicat în atragerea marilor companii germane în zonă, atât din nevoi proprii, el deținând o companie de inginerie, dar și din dorința de a crește economia regiunii.

„O firmă caută în zona în care vrea să investească atât o infrastructură bună, cât și o zonă de relaxare. Firmele se împart în două categorii mari – multinaționalele, care au propriile lor departamente de relocări, și IMM-urile, care au nevoie de sprijin local, atât în căutare de personal, relațiile cu autoritățile locale, cât și în identificarea de furnizori”, explică Werner Braun, care spune că ajutorul local acordat unui IMM străin poate fi vital și decisiv în reușita proiectului de investiții.

„Am dezvoltat modele de best practice – o bază de date de furnizori, un program updatat în fiecare zi. Îi ajutăm la căutarea de personal, locația optimă și le oferim sinergii care poate să le reducă costurile sau poate să le accelereze timpul în care ei devin productivi”, spune Werner despre rolul DWK în economia locală.

Germanii își produc proprii angajați

Firmele mari au ales să vină în Brașov după ce le-a fost livrată o analiză reală și profesională despre zona economică. Brașovul nu se mai promovează acum doar printr-un bastion al industriei, cât și printr-o cetate hi – tech.

„În ultimii ani s-a îmbunătățit interacțiunea între mediul economic și autorități, s-au făcut pași foarte mari în colaborarea asta – mai sunt lucruri care se pot îmbunătăți, cum e transportul în comun în zonele în care se află firmele, etc”, spune Braun.

În urmă cu opt ani, după ce s-a observat p cădere a calității noilor angajați, firmele germane au luat decizia de a investi într-o școală profesională care să le pregătească viitorii salariați. „Școala Profesională Kronstadt s-a realizat pentru că a fost o problemă comună cu care ne-am confrutat – lipsa de personal calificat. În 2008 ne-am apucat de această problemă. Dacă economia se dezvoltă se va accentua și această problemă. Dezvoltarea economică a regiunii nu se poate face fără personal calificat. La fel și ajustarea nivelului salarial la nivel european nu se poate realiza într-un mod durabil decât dacă se crește productivitatea care este strict legată de nivelul de calificare a personalului.

De aceea, investiția în învățământul profesional, care a fost distrus complet după revoluție este unul dintre cele mai importante proiecte care pot ajuta să aducă România în rândul țărilor cu o economie modernă și puternică”, explică președintele DWK.

Până în prezent, Școala Profesională Kronstadt (SPG) a „livrat” 500 de absolvenți. Marea majoritate au fost angajați decompaniile cu capital german, iar o parte din aceștia lucrează deja la alte baze ale multinaționalelor pentru că „sunt foarte buni”. „Suntem în discuții cu Primăria pentru a mai realiza alte școli profesionale în domenii deja existente, dar și în domenii nu le-am luat în considerare în SPK”.

Atrași de vorbitorii de limbă germană

O altă condițiepentru atragerea investitorilor de limbă germană la Brașov, fie că sunt din Germania, Austria sau Elveția, este găsirea unui număr cât mai mare de vorbitori ai acestei limbi. Brașovul, spre deosebire de Sibiu sau Timișoara, are chiar două școli de limbă germană – Liceul Honterus și Școala Generală nr. 12. Celelelate două orașe, care sunt de asemenea poli de atragere a investițiilor germane, au doar câte o astfel de școală.

„Trebuie să avem mare grijă și să susținem aceste școli ca și actul de învățământ să fie la un nivel înalt, astfel ca din aceste școli să iasă elevi cu perspective clare sau care au perspective foarte bune să își continue cariera în mediul universitar, dar și în școala profesională. Tocmai acesta a fost și motivul pentru care ne-am implicat și la nivel politic în Germania pentru a obține susținere atât financiară, dar și cu resurse calificate pentru aceste școli”, spune Braun. În urmă cu doi ani, Guvernul german a alocat o sumă de 700.000 de euro școlilor de limbă germană din România pentru susținerea actului de învățământ.

În paralel, DWK a pornit mai multe proiecte pentru popularizarea companiilor germane, a locurilor de muncă pe care acestea le oferă, astfel încât cei mici să nu se mai gândească la faptul că doar emigrarea poate fi o perspectivă de ales în cariera lor.

„Am pornit Fit4Future, care vizează atragerea copiilor de clasa a 11-a spre meserii – să cunoască ce meserii există, ce posibilități de angajare, ce firme, astfel încât să ia în considerae un început de carieră în Brașov și să nu considere emigrarea singura posibilitate pentru cariera lor. Brașovul oferă totuși locuri de muncă ultramoderne în firme de talie mondială și cred că și posibilități concrete de dezvoltare a carierei. Prin Caravana Meseriilor, un proiect național pornit de la Brașov, am promovat importanța învățământului profesional, precum și marea ofertă de locuri de muncă cu astfel de calificare.

Am realizat un ghid pentru pornirea unei investiții în zona Brașovului pentru IMM-uri, ghid care s-a dovedit a fi de mare folos pentru multe firme care s-au decis să investească în Brașov în ultimii doi ani și poate a contribuit și la decizia de a alege Brașov ca și locație a investiției”.

DWK vrea să relanseze fostul Palat al Pionierilor, într-o formă mai restrânsă, ce e drept. „- În ultimii ani, DWK și-a pus ca țel principal să susțină educația. Prin acest proiect vrem să arătăm colaborarea eficientă a mediului economic cu instituțiile de învățământ. Am reușit în învățământul preuniversitar prin SPK, în învățământul universitar prin realizarea unor mastere duale și în următorii ani vom încerca să ne implicăm din cliclul primar, prin redefinirea și introducerea Casei Pionierilor – un proiect bazat chiar pe aspectul dual între mediul economic și instituțiile de învățământ. În zilele acestea în care copiii sunt pasionați de tablete sau jocuri IT este important ca de la această vârstă să le atragem atenția și pentru domenii tehnice, cum ar fi robotica, mașinile, aeromodelism, electronică – să învețe jucându-se. Copiii trebuie să aibă posibilitatea de a construi un robot, un radio, un aeromodel, nu doar jocuri pe tablete”, explică Braun decizia clubului.

De câțiva ani, clubul organizează, în timpul Oktoberfest, și expoziția „Made in Brașov”, „expoziție prin care vrem să arătăm atât turiștilor, cât și localnicilor ce industrie hi tech există în Brașov, ce produse de talie mondială se realizează aici – iar anul acesta vrem să demonstrăm acest lucru printr-un proiect – Mașina Made in Brașov – care demonstrează foarte clar că nu mai există mașini de renume care să nu conțină piese produse în Brașov”.