Răspunsul simplu este „aeroport”, desigur, dar este vorba de mult mai mult decât atât. Sunt deja 20 de ani de când clasa politică locală bate apa în piuă și promite demagogic, la fiecare ciclu electoral, inaugurarea unui aeroport la Brașov.

După două decenii de propagandă penibilă, jaf organizat și cotonogeli sistematice între găștile mafiote și analfabete funcțional care domină partidele tradiționale și controlează aproape toate mijloacele de informare ale regiunii, este mai mult decât evident că proiectul aeroportului de la Brașov nu va reuși să se vadă concretizat atâta vreme cât mediul politic este singurul implicat în dezvoltarea și deciziile acestui proiect.

Avem azi doar o pistă abandonată, un gard care a costat cât greutatea sa în aur, multe planuri deja depășite de ideile moderne de interconectare a rețelelor de infrastructură și multă, mult prea multă zbatere verbală pe teme birocratice, pe chichițe administrative și birocratice. În tot acest timp pierdut cu gargară politicianistă, s-au cheltuit în realitate sume totale de bani publici cu care se puteau ridica două aeroporturi. Impresia generală (nu departe de realitate!) este că de fapt mediul politic și administrativ local nu își dorește de fapt un aeroport funcțional, fiindcă acesta, așa cum am demonstrat mai sus, va aduce și o evoluție a mentalităților în plan social care va impune, indiscutabil, și o calitate mult superioară a discursului și ofertei politice la următoarele alegeri.

Dacă este să comparăm Clujul cu Brașovul, putem să observăm că orașul condus de Emil Boc are astăzi un aeroport performant, deja ajuns la limita superioară a capacității de operare și a decolat ferm spre statutul unei regiuni central-europene vii și efervescente din punct de vedere social, cultural și economic tocmai pentru că lumea politică nu a fost singurul jucător activ în proiectul acesta. Dacă nu ar fi moștenit în 1990 un aeroport comunist limitat, dar funcțional și s-ar fi bazat doar pe elita sa politică, la fel de incapabilă, coruptă, needucată și bazată de șmecherie și agresivitate ca și cea din Brașov, Clujul nu ar fi avut nici astăzi o poartă de comunicare atât de bine conectată cu Europa civilizată.

Diferența dintre Cluj și Brașov o fac societatea civilă și mediul de afaceri. Din păcate pentru Brașov, sub Tâmpa rolul de definire și control al traseului urmat de comunitate este încă exercitat (în mod mediocru și catastrofal, desigur) de mediul politic, care nu a fost niciodată și nu este nici astăzi abordat în mod convingător și pus sub presiune reală de cei doi vectori esențiali au unei comunități sănătoase: societatea civilă și mediul de business. Clujul a avut o relicvă de aerobază strict internă, pe care, sub presiunea comunității, politicienii s-au descurcat să o modernizeze, să crească firesc și să o facă să funcționeze la nivelul de astăzi.

Clujul are și astăzi și a avut mereu o clasă politică la fel de insalubră, impotentă și impostoare ca și Brașovul, care a acumulat chiar mai multe arestări și condamnări decât clica mafiotă transpartinică de la poalele Tâmpei. Dar capitala Transilvaniei are în același timp și o societate civilă puternică și activă, un mediu de afaceri viu, bine conectat la occident și o elită intelectuală extrem de prezentă și diversă, izvorâtă din extraordinar de importantul și bogatul mediu universitar local.

Meritul pentru situația de azi a Clujului îl poartă exclusiv independenții din spațiul civic și universitar, oamenii cu inițiativă și personalitate din organizațiile neguvernamentale și liderii activi și atenți ai lumii de afaceri, care au jucat mereu un rol atât de activ în viața comunității, încât au forțat decizia politică să se supună priorităților reale ale cetățenilor.

Ca să poți zbura, ai nevoie de aripi, de energie și de o destinație, dar mai ales de voința manifestată direct și puternic a unei comunități care s-a săturat de amăgiri și de hoți. Până să devină pasageri pe propriul aeroport, brașovenii trebuie să învețe să fie cetățeni responsabili și implicați în viața comunității lor.

Pentru varianta completă a articolului, detalii AICI.