Zonele periferice și câmpurile agricole de altădată din jurul Brașovului se transformă, de la o zi la alta, într-un nou oraș.

Dacă zona de lângă vechiul cartier muncitoresc Tractorul a fost prima unde s-a dat tonul în ceea ce privește dezvoltarea imobiliară, acum, și pentru alte margini ale Brașovului au început să fie conturate atât în realitate, cât și pe hârtie proiecte ce vizează construcția de locuințe, spații comerciale sau industriale.

După cum ne-a declarat viceprimarul Brașovului, Barabas Laszlo, zonele cu cea mai mare dinamică în ceea ce privește construcțiile rămân în continuare Tractorul, în special în ceea ce privește construcția de blocuri, dar și Stupiniul, unde se construiesc cele mai multe locuințe individuale. Viceprimarul consideră că un rol important în ceea ce privește dezvoltările imobiliare viitoare o va avea și realizarea unor noi conexiuni rutiere, cum ar fi de exemplu interconectarea zonei Gării cu Tractorul prin construcția unui nou pasaj hobanat sau amenajarea unor noi artere de legătură în cartierul Bartolomeu.

Pe lângă Stupini, zone unde se prefigurează construcția unor noi cartiere de case sunt și Bartolomeul (zona străzii Lânii spre ocolitoare), unde până nu demult erau doar terenuri agricole, dar și zona din vecinătatea cartierului Triaj (strada Narciselor), unde în conformitate cu documentațiile urbanistice existente sunt prevăzute și viitoare dezvoltări industriale pe anumite parcele.

Poiana și Centrul Civic, fără investiții

Cel puțin deocamdată, în ceea ce privește Poiana Brașov, piața construcțiilor a stagnat, după cum ne-a declarat arhitectul șef al Brașovului, Marilena Manolache, zona de centru a stațiunii nemaipermițând dezvoltări de anvergură, iar în Poiana de Jos, unde există oportunități, nu există solicitări în vederea conturării unor noi proiecte imobiliare. În schimb, Drumul Poienii – Warthe este o zonă atractivă fiind propuse câteva noi proiecte rezidențiale, care sunt deocamdată la faza de elaborare a documentațiilor de urbanism. Și Centrul Civic este, cel puțin la acest moment, o zonă neatractivă din punct de vedere imobiliar, chiar dacă cu ani în urmă se anunțau fel de fel de proiecte pentru construcția unor zgârie-nori sau a altor clădiri somptuoase. „Deocamdată, pentru această zonă nu sunt încă prezentate intenții. O să avem în studiu reorganizarea Centrului Civic și din punct de vedere funcțional”, a punctat viceprimarul Barabas.

Condiții mai restrictive pentru dezvoltatori

Și zona străzii Hărmanului este vizată pentru o dezvoltare imobiliară, atât în ceea ce privește construcția de locuințe, cât și de spații comerciale, birouri și alte funcțiuni complementare. Arhitectul șef Marilena Manolache a precizat că ținând cont de solicitările apărute în vederea relansării acestor proiecte, unele dintre ele anunțate încă de acum mai bine de zece ani, membrii Comisiei Tehnice de Urbanism și Amenajarea Teritoriului le-au cerut proprietarilor care dețin terenuri în aceste zone să își armonizeze proiectele. „Vrem ca prin dezvoltarea acestor proiecte să avem o zonă urbană omogenă demnă de un smart city. Deocamdată, dezvoltatorii nu au venit cu un nou plan care să fie corelat”, a spus arhitectul-șef.

Alte proiecte de regenerare urbană vor demara în perioada următoare în zona străzii Carpaților, pe locul fostei platforme industriale Prefa care a fost demolată acum aproape zece ani și unde a rămas o pârloagă. În acest caz, avizarea Planurilor Urbanistice Zonale pentru noile cartiere a fost condiționată de către edili. „Dezvoltatorilor care intenționează să demareze proiecte imobiliare în această zonă li s-a cerut ca prima fază de dezvoltare să fie corelată cu infrastructura. Pentru toate noile proiecte rezidențiale punem accent pe existența infrastructurii, pentru că apoi ajungem în situația în care oamenii cumpără imagini frumoase de pe internet, dar când ajung efectiv în noua locuință constată că nu au străzi amenajate, spații verzi sau locuri de joacă. Noua optică pune accent pe existența funcțiunilor complementare, de la existența unor locuri de joacă sau terenuri de sport, la facilități pentru educație. Avem cazuri în care dezvoltatorul a conștientizat importanța facilităților la educație pentru un nou cartier și a pus la dispoziția Primăriei terenul necesar pentru construcția unei creșe și a unei grădinițe. Prin existența acestora se pot rezolva și problemele legate de circulație. Se reduce traficul, fiindcă lumea nu mai este nevoită să meargă dintr-o parte în alta a orașului pentru a-și duce copilul la școală sau la grădiniță”, a subliniat viceprimarul Brașovului.

Multe locuințe, prea puține zone de agrement

De cealaltă parte, Barabas Laszlo a precizat că zonele care vor rămâne dedicate sectorului industriei, al prestărilor de servicii și comerțului sunt Șoseaua Cristianului, Calea București sau zona Zizinului – Timiș. „Marea majoritate a parcelelor care sunt acum libere sunt reglementatea deja prin Planuri Urbanistice Zonale. Rămâne la latitudinea beneficiarilor când vor demara efectiv proiectele”, a explicat Barabas.

Dacă pe partea rezidențială se constată o efervescență a dezvoltatorilor pentru noi proiecte, în ceea ce privește dezvoltarea unor zone de agrement, proiectele private, cum a fost de exemplu cel ce viza amenajarea unui teren de golf în Poiana Brașov, au fost trecute pe linia moartă. Singurul proiect pe acest segment este cel pe care îl va derula Primăria Brașov, respectiv de amenajare a unei Săli Polivalente în locul fostului Stadion Municipal.

De la 82 la aproape 1.300 de locuințe finalizate într-un an

Boom-ul imobiliar a început să se vadă în statisticile oficiale ale Brașovului începând de acum zece ani. Dacă la finele anului 2000 vorbeam doar de 82 de locuințe terminate, din care 28 fuseseră construite cu fonduri publice, la sfârșitul lui 2008 au fost date în folosință 853 de locuințe, din care 91 din banii statului. În anii care au urmat, la Brașov nu s-au mai dat în folosință locuințe finanțate din fonduri publice, însă cel puțin în anii 2009 și 2010 numărul locuințelor private predate la cheie a trecut de 900. După explozia de acum zece ani, 2012 a fost anul cu cele mai puține locuințe finalizate, 713, însă începând cu 2013 piața și-a revenit, astfel că în 2016 s-a ajuns la un nou record, de 1.293 de locuințe terminate.

Pentru varianta completă a articolului, detalii AICI.