Oricât de clișeic ar suna, evoluţia industriei IT din Braşov poate fi cel mai bine asemănata cu povestea Cenuşăresei.

Deşi a produs constant locuri de muncă şi valoare adăugată în ultimii 15 ani, s-a “bucurat” preponderent de obscuritate şi neglijare din partea opiniei publice şi a autorităţilor. Eclipsată mult timp de sectoarele economice care în Braşov au beneficiat de ceea ce numim generic „tradiţie” (de ex. automotive, industria lemnului sau turism), dezvoltarea accelerată a industriei IT la nivel global a făcut ca, şi la nivel local, IT-ul să devină cea mai imporantă industrie emergentă.

Dacă în perioada 2007-2008 din analiza trendurilor ne aşteptam ca economia locală să evolueze pe aceleaşi principii extensive, dominate de proiecte industriale, turistice şi rezidenţiale de mari dimensiuni, aparent lipsită de orice fel de limitare de resurse (financiare, umane, materiale), în perioada 2009-2010 am căutat să înţeleg cum se va transforma structural dezvoltarea economică datorită efectelor crizei globale. Două elemente au accelerat în acea perioadă dezvoltarea industriei IT: transferul interesului marilor investitori globali dinspre domeniul imobiliar către noile companii tehnologice şi extinderea spectaculoasă a accesului la tehnologie mulţumită creşterii rapide a numărului de dispozitive mobile conectate la internet.

Ecoul acestor transformări s-a resimţit şi în România, respectiv la Braşov, şi, treptat, industria a început să crească. Dacă în perioada 2008-2010 industria locală de IT a crescut cu maxim 5-10% pe an la nivelul cifrei de afaceri, în perioada 2011 – 2013 s-a făcut simţită o creştere mai susţinută, de 10-15% pe an. În acel moment ne-am dat seama de potenţialul IT-ului local şi am înţeles nevoia de dialog, organizare şi reprezentare a industriei. În septembrie 2013, 20 de firme IT din Braşov, Agenţia Metropolitană, Universitatea Transilvania şi alţi parteneri au înfiinţat Clusterul pentru Inovare şi Tehnologie şi și-au propus să pună consistent umărul la dezvoltarea industriei IT. De atunci lucrurile au evoluat mult, iar IT-ul nu mai este tocmai o Cenuşăreasă, ci mai degrabă o maşină foarte puternică, care circulă cu acceleraţia apăsată la maximum în timp ce are şi frâna de mâna trasă. Voi explica mai jos de ce.

IT-ul a depășit turismul în 2016, la Brașov

Între timp, cifra de afaceri în industria IT din Braşov a ajuns să crească cu 20-25% pe an, iar IT-ul a ajuns pentru prima dată în 2016 să producă o cifră de afaceri mai mult decât turismul. Această „performantă” este oarecum paradoxală pentru că pe de o parte turismul a fost „copilul favorit” al autorităţilor publice locale – care au investit resurse considerabile în infrastructuri şi promovări turistice – dar este şi principalul vector de imagine al oraşului – pe primele zece pagini ale unei simple căutări pe Google vom găsi în proporţie de 90% referinţe cu scop turistic.

Putem înţelege cât de spectaculoasă a fost această evoluţie dacă ne uităm la evoluţia cifrei de afaceri în cele două industrii. Domeniul hotelurilor şi restaurantelor a avut o cifră de afaceri de 582 milioane lei în 2013 şi a crescut în 2016 la o cifră de afaceri de aproximativ 620 milioane lei – estimăm că fără un aeroport funcţional la Braşov, cifra de afaceri a acestui sector poate creşte până la maxim 720 milioane de lei în 2020. Devine de-a dreptul spectaculoasă. În acelaşi timp domeniul IT a avut o cifră de afaceri de doar 380 milioane de lei în 2013, dar a crescut în 2016 la o cifră de afaceri de aproximativ 630 milioane de lei. Chiar şi în condiţiile în care industria IT locală îşi va păstra statutul de Cenuşăreasa, ea poate ajunge la o cifră de afaceri de un miliard de lei în 2020.

Nu vin firme mari pentru că nu au de unde să angajeze

Resursa umană este un mare of al pieței locale de IT, este și opinia celor de la Coresi Business Park, cel mai modern și căutat ansamblu de birouri din Brașov de către angajatorii din domeniul IT. Florin Rebic, directorul general al companiei care administrează Coresi Business Park, susține că în ultimii ani nu a reușit să atragă clienți mari din afara Brașovului, ci doar relocări, gen iQuest sau Tata Technologies. „Sunt clienți care vin din afară, dar renunță atunci când văd că nu ar avea de unde să angajeze 2 – 3.000 de oameni”, explică Rebic.

Clienții de birouri din zona IT vor în general spații moderne cu posibilitatea de personalizare la standarde de top. „Noi oferim un standard ridicat la prețuri mici comparativ cu Bucureștiul, de exemplu. Dar problema lor nu este spațiul, ci forța de muncă”. Rebic spune că a avut discuții cu mulți clienți din domeniul IT care erau interesați să deschidă un centru la Brașov, dar discuțiile s-au oprit în momentul în care s-a ajuns la discuțiile despre resursa umană. „Le-am zis că ar fi nevoie de patru – cinci ani să găsească numărul de angajați pe care și-I doresc. În aceste condiții, unii aleg să ia un spațiu mic și să crească ulterior, dar majoritatea nu mai iau în discuție posibilitatea unei dezvoltări la Brașov”.

Amazon a luat în discuții și Brașovul pentru a înființa un centru de servicii de 1.500 – 2.000 de oameni, dar cum nu a găsit personal aici s-a dus la Iași și a închiriat deodată un spațiu de 12.000 de metri pătrați. „Și-au făcut studii înainte, s-au uitat la partea de resurse umane, de real-estate etc”.

Pentru varianta completă a articolului, detalii AICI.