Observarea de animale sălbatice este o activitate care prinde la turiști tot mai mult și aduce fără îndoială multe beneficii.

În primul rând, se poate menționa venitul financiar din activitatea de observare a animalelor sălbatice, care poate egala valoarea unui animal vânat. De exemplu, cele două observatoare ale Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt de pe Valea Timișului, aduc profit: taxa de vizitare este de 25 de euro, iar în 2016, până în septembrie, Regia încasase peste 100.000 de lei din această activitate, conform bizbrasov.ro. Fiind o activitate ecoturistică, este clar că pe lângă profitul economic, are un rol de conservare a speciei prin reducerea presiunii prin vânat, dar și de educație a turiștilor prin oferirea unor informații relevante despre specie și habitat, așa cum susține Asociația de Ecoturism din România. De asemenea, poate contribui la creșterea economiei locale prin obținerea de venituri de catre localnici (de exemplu ghizi), prin ocuparea locurilor de cazare și promovarea tradițiilor culturale și gastronomice. Este una ditre inițiativele care ajută la creșterea atractivității unei zone și la conservarea anumitor habitate sau chiar a unor arii protejate, în condițiile în care există o colaborare bună cu toți factorii implicați. „Observarea faunei sălbatice în situ nu poate fi abordată ca turism de masă, ea fiind o nișă pentru iubitorii de natură sălbatică. Observarea animalelor sălbatice, cu precădere a ursului, necesită o pregătire și o informare serioasă. Suntem de acord cu activitățile turistice de observare a vieții sălbatice, atâta timp cât acestea sunt desfășurate fără a modifica comportamentul animalelor și vin atât în sprijinul comunităților locale cât și al educării, respectiv creșterii gradului de cunoaștere și conștientizare cu privire la importanța și rolul speciilor țintă în ecosistem”, a explicat Ștefan Văsuțiu, Specialist comunicare, WWF România.

Carnivorele mari: context european

În ciuda aglomerăririlor urbane și a suprapopulării de pe continentul nostru, Europa are habitate naturale ce reușesc încă să ofere spațiu vital pentru multe specii. Cele mai spectaculoase, dar și cele mai provocatoare pentru coexistența cu omul, rămân carnivorele mari: ursul, lupul, râsul. Din păcate, populațiile de carnivore mari au cunoscut un declin major în ultimele decenii: extinderea orașelor și a infrastructurii rutiere, agricultura intensivă, distrugerea habitatelor, vânătoarea nesustenabilă, alături de conflictele directe om-animal și prejudecăți de toate felurile, toate sunt importante pentru scăderea semnificativă a numărului de carnivore mari. Deoarece există o legătură directă între sănătatea mediului în care trăim și existența unor populații sănătoase de carnivore mari, în habitate naturale funcționale, țările europene au demarat mai multe programe concentrate de protecție a mediului. Datorită eforturilor comune, s-a reușit să se stabilizeze situația, iar în ultimii ani aceste specii încep să-și revină.

Efectivele exacte sunt mai dificil de estimat. Conform informațiilor din proiectul „Carnivore Mari”, implementat de Agenția de Protecție a Mediului din Vrancea, „efectivele europene se ridică la circa 14.000 de exemplare de urs, exceptând Rusia. În România efectivele de urs brun se ridică la circa 5.600 exemplare, reprezentand 40% din efectivele europene (Mertens și Ionescu, 2000)”. O altă evaluare din 2012 a comisiei europene a acestor specii arată că în toată zona Carpaților este o populație stabilă de urs de 7.200 de exemplare, 3.000 de lupi, 2.400 de râși.

Evaluări controversate

Aceste evaluări pot fi uneori controversate. Conform WWF România, „populația de urs brun din România este nerealist de mare în recensămintele oficiale, conform datelor analizate recent de cercetători din domeniul academic și al conservării naturii. În anumite județe (ex. Vrancea, Harghita), unde s-a înregistrat și un număr mare de urși vânați, creșterea populației (pe hârtie) a fost și de 50% – de patru ori mai mare decât oriunde altundeva în Europa sau America de Nord”. Anumite interese legate de vânătoare pot influența evident aceste modificări. „De menționat că vânătoarea la urs brun costă între 4.000-15.000 Euro/exemplar”, se mai menționează în același comunicat.

România rămâne astfel una dintre puținele tări europene care se poate mândri cu statutul de „casă” pentru carnivorele mari. Posibilitatea de a vedea un animal în libertate este de câțiva ani una dintre cele mai dorite oferte turistice care fac parte din pachetele operatorilor de turism din Brașov. Pentru cei mai mulți turiști, în majoritatea lor străini, este o experiență extraordinară, pe care, de cele mai multe ori, nu o pot repeta și la ei acasă.

Ofertele turistice

În contextul prezentat mai sus, în ultimii ani, a existat o cerere tot mai mare din partea turiștilor străini pentru activități turistice de observare de animale, în special pentru observarea de urs, alături de taberele de fotografie de natură, observarea de păsări (o activitate cu un alt specific și alt public țintă) sau cicloturism. „Din păcate, observăm o tendință de bagatelizare a activității de observare a urșilor. În ciuda avantajelor evidente, totuși observarea urșilor la observator nu trebuie transformată în circ”, susține Bogdan Papuc, Director Executiv Asociația de Eoturism din România (AER). „Tocmai din acest motiv contează foarte mult calitatea prestației ghidului turistic și a paznicului de vânătoare, și povestea pe care ei o construiesc, astfel încât să ofere turiștilor o experiență memorabilă. Observarea urșilor din siguranța observatorului ar trebui să reprezinte punctul culminant al experienței, nu activitatea în sine: atât ghidul turistic, cât și paznicul de vânătoare să fie îmbrăcați adecvat, să ofere informații despre specie și habitat, eventual și despre alte elemente de pe traseu. Se pot oferi informații generale despre comportamentul speciei, astfel încât să se mai spulbere câteva dintre miturile urbane referitoare la urși, turiștilor trebuie să li se aducă la cunoștință niște norme de siguranță elementare, iar paznicul de vânătoare trebuie să fie înarmat și să explice clar că oricât de drăgălași ar părea, urșii din pădure sunt animale sălbatice, al căror comportament nu poate fi prevăzut. Până la urmă, această experiență turistică poate fi și o experiență de învățare”, a explicat Bogdan Papuc.

Conform ofertelor de pe piață, un operator turistic poate oferi diverse tipuri de tururi, începând de la vizite la observatoare, identificarea de urme, experimentarea și interpretarea naturii, până la observarea animalelor în condiții total naturale. Toate aceste activități sunt desfășurate împreună cu specialișiti din zonă, ghizi, biologi, vânători, etc. Mai multe firme de profil, membre ale AER, oferă servicii certificate, de calitate, pe această nișă. De exemplu, Absolute Carpathian oferă de 11 ani mai multe variante, de la un tur scurt de câteva ore, până la oferte complexe de câteva zile, care pot include transport, cazare, masă (mai ales pentru activitățile de observare în sălbăticie), la prețuri ce pot varia de la 40 la 600 de euro de persoană. „Eu lucrez cu 5 observatoare din zonă în momentul de față, din Brașov și Pădurea Bogății, până în Strâmba, observatoarele aparținând asociațiilor de vânătoare respective”, a spus Simona Munteanu, de la Absolute Carpathian. „Turiștii străinii sunt principalii clienți pe acest tip de activitate. Cererea crește, iar pe viitor ne gândim să dezvoltăm mai mult turele scurte și foarte scurte, cu ceva diferit”, a mai adăugat Simona Munteanu (www.absolute-nature.ro). O altă agenție, Active Travel, oferă astfel de tururi din 2011. „Majoritatea turiștilor, turiști străini bineînțeles, sunt încântați după o astfel de experiență. Din păcate, tendința previzibilă la nivel general este de a transforma acest tip de activitate în turism de masă”, ne-a spus Marian Tirlă, Active Travel.

„Deși nu există o evidență strictă a numărului de turiști străini care doresc doar observare de animale sălbatice, AER, are pentru 2015, o medie a sejurului turistic de 3,26 zile, cu discrepanțe destul de mari: 6 zile pentru turiștii din SUA sau Israel, 5 zile pentru francezi și italieni, 4 zile pentru turistii suedezi, germani, austrieci, elvețieni și belgieni. Conform estimărilor AER, bugetul mediu pe zi pentru un turist străin este de 70-80 de euro”, a mai menționat Bogdan Papuc.

Observarea animalelor sălbatice: avantaje și amenințări

Este cert că acest tip de activitate economică este sustenabil. Aduce doar un impact pozitiv asupra vieții sălbatice prin promovarea speciilor și a zonelor de habitat. În același timp, furnizează venituri care port susține o parte din costurile necesare furnizării de servicii ecosistemice. Activitatea de observare a faunei sălbatice, a mamiferelor mari trebuie combinată cu alte activități sustenabile legate de turism, silvicultură sau agricultură. Principala îngrijorare a specialiștilor este că această activitate poate să modifice comportamentul animalelor, în cazul în care se recurge la nădire, inclusiv obișnuirea acestora cu prezența și mirosul omului, ceea ce poate genera mai departe conflicte om-animal în zonele locuite. „Amenințările pot fi reprezentate, în primul rând, de schimbarea comportamentului animalelor și se poate ajunge până la acte de braconaj, dacă urșii sunt nădiți și atrași periodic în anumite zone. Se poate merge pe varianta în care activitatea se combină cu identificarea de urme de urși în zonă (și fără nădire), pentru a asigura o experiență satisfăcătoare vizitatorilor chiar, dacă nu s-au observat în mod direct urși”, ne-a mai spus Ștefan Văsuțiu.