Autor: Ionuț ȚAȚA, președintele Clusterului de Inovație și Tehnologie

Prima revoluție industrială a ajuns în Brașov târziu. E firesc, pentru că, pornind din Anglia, a trebuit să parcurgă aproape întreg continentul. Treptat au apărut fabrici precum Scherg (stofe, 1823), Teutsch (scule, 1833), Schiel (utilaje 1919), IAR (avioane, 1925), Romloc (locomotive, 1921), care au făcut ca populația orașului să crească de la 20.000 locuitori în 1850 la 60.000 în 1930. În același an, Birmingham – unul din principalii poli ai revoluției industriale, avea deja 1.000.000 de locuitori, iar mai aproape de noi, Timișoara ajunsese la 90.000 locuitori.

A doua revoluție industrială a fost „introdusă” prin economia planificată din epoca comunistă, și a catapultat populația Brașovului până spre 330.000 locuitori în 1990. Birmingham – expus pieței libere, afectat puternic de criza financiară interbelică, de al doilea război mondial și de primul val de decădere al industriei – avea tot 1.000.000 locuitori. Timișoara ajunse la 350.000 de locuitori, pe aceleași principii planificate.

Astăzi, umanitatea se află în pragul (sau în mijlocul) celei de-a treia revoluții industriale – revoluția digitalizării. Brașovul a scăzut spre 250.000 locuitori, deși economia a crescut pe două coloane vertebrale: industria manufacturieră (preponderent subcomponente pentru industria automotive) și turismul. Șomajul este aproape inexistent – practic companiile din industrie strămută angajați din alte regiuni ale țării, cele din turism chiar din alte țări. PIB-ul a depășit 10.000 euro/locuitor, deși salariile sunt spre exemplu în industrie mai mici decât la Timișoara sau Sibiu (!). Brașovul retrăiește încă finalul celei de-a doua revoluții industriale. Încă mai e loc de 1-2 investiții mari în zonă.

Birmingham se apropie de 1.100.000 locuitori, dar are unul din cele mai ridicate niveluri ale șomajului din Anglia – de aproximativ 10%, în ciuda unui PIB-ul de peste 37.000 euro/locuitor, dar este puternic ancorat la noua revoluție industrială. Timișoara este varianta mai evoluată și așezată a Brașovului, cu șomaj mai mic, tradiție în strămutarea de angajați din alte zone, o evoluție mai avansată a PIB-ului și a salariilor. Practic este aproape imposibil să realizezi o investiție nouă în Timișoara astăzi, din lipsa de resurse umane. A doua revoluție industrială – întârziată și aici – este încheiată și deja sunt vizibili primii pași către următoarea etapă.

Am făcut această introducere pentru a seta cadrul pentru ceea ce urmează. Creșterea populației unui oraș este de cele mai multe ori strâns legată de creșterea sa economică. Brașovul s-a industrializat și a crescut demografic cu întârziere în raport cu restul Europei, și chiar și cu orașele mai vestice ale țării, și a fost mai puțin rezilient din punct de vedere demografic la perioade de recesiune. Și încă nu este complet pregătit pentru ceea ce va urma!

Rocada demografică sau cerc vicios

Orașul suferă astăzi de un fenomen pe care l-am numit „rocada demografică”. Populația orașului s-a menținut aproximativ constantă în ultimii ani, dar, în spatele cifrelor, tinerele talente pregătite la noi în oraș îl părăsesc, pentru a fi înlocuite de migratori din alte zone ale țării. Practic, 80% dintre tinerii absolvenți ai liceelor bune din oraș migrează către București, Cluj sau străinătate – Anglia, Franța, Germania, SUA, etc – pentru a studia la universități foarte bune (care îi curtează deja de pe la jumătatea liceului) și pentru a trăi (măcar pentru o vreme) în comunități mai vibrante cultural și social. O parte dintre aceștia se întorc spre Brașov, dar abia după ce și-au atins maturitatea profesională (după 30-35 de ani), pentru a se bucura alături de tinerele lor familii de aura Brașovului de „cel mai avantajos oraș din România”, „orașul cu cel mai avantajos cost al vieții”, „cel mai liniștit oraș din România”, „cel mai curat oraș din România”, „orașul cu cea mai bună calitate a aerului”, unul din orașele cu „cele mai bune facilități medicale” și „cel mai bun acces la zonele de recreere” – după cum este perceput la nivel național în studiile publicate de Storia în ultimul an.

Cel mai recent studiu despre migrație și navetism în România – Orașe Magnet – realizat de Banca Mondială, ne arată proveniența sporului migrator al orașului. Majoritatea migranților către Brașov și zona sa urbană funcționala, au provenit în perioada 2001-2011 din București (1.648 migranți), zona Moldovei (1.634 migranți dinspre Galați, Iași, Bacău), Muntenia de Nord Est (1.950 migranți dinspre Buzău, Ploiești și Brăila) și Făgăraș (858 migranți). Fără a exista date statistice la fel de bine structurate pentru anii mai recenți, pare a fi evident că migranții din această perioadă au provenit din aceleași bazine demografice.

Însă cel mai grav element în acest context este faptul că majoritatea migranților (aproximativ 40%) către Brașov sunt din grupă de vârstă 45-64 ani, în timp ce grupa de vârstă 19-35 ani reprezintă 15% în ponderea migranților către Brașov. Asta în timp ce aceeași grupă de vârstă reprezinta 30% din migranții către Timișoara (și chiar 35% din migranții către Cluj-Napoca). Practic, imaginea Brașovului este una de oraș pentru oameni maturi, un fel de „retirement destination”, în timp ce Cluj-Napoca, Timișoara, Iași sau Sibiu sunt mult mai atractive pentru tineri în căutare de viață studențească, socială sau culturală mai vibrante. Și, totuși, studiul Orașe Magnet estimează numărul posibililor migranți către Brașov în viitorul apropiat a fi de aproape 200.000 persoane – fiind depășit doar de Cluj-Napoca, Timișoara și București.

Screen Shot 2018-05-07 at 10.58.45

Dar haideți să revenim la legătura dintre demografie și economie. Principalele activități economice care atrag oameni către Brașov au fost în această perioadă: comerțul, transportul, construcțiile, industria automotive și construcția de utilaje și echipamente. Acest lucru este cumva firesc – în Brașov, majoritatea angajaților sunt activi în industrie (aproximativ 60.000 persoane), mai ales în cea prelucrătoare (85% din cei 60.000) – sectoare în care valoarea adăugată este medie spre mică. Domenii cu valoare adăugată crescută, precum industria IT, angajează momentan procente mici din populația orașului și a zonei metropolitane – într-un articol publicat anul trecut estimam că aproximativ 5.000 de angajați lucrează în această industrie. În paralel, spre exemplu, Cluj-Napoca atrage oameni în sectoare precum comerț, transport, educație, construcții, sănătate și IT.

Prin structura sa economică, Brașovul este foarte expus la două riscuri majore – o potențială noua criza economică va afecta rapid doua industrii importante la nivel local – turismul și construcțiile și escaladarea revoluției digitalizării va restructura puternic industriile manufacturiere care domină peisajul economic astăzi. Brașovul poate trece prin ce a trecut Birmingham-ul în urma cu 20 sau 40 de ani – restructurare economică, șomaj, depopulare, recesiune. Dar haideți să studiem mai îndeaproape relația între tendințele globale și realitatea locală.

A treia revoluție industrială: Roboți vs locuri de muncă?

Trăim niște vremuri interesante. Într-un capăt al lumii se discută (din nou) despre a trimite omul pe alte planete, mașini autonome circulă libere pe stradă și primii roboți iau locul angajaților de la fast-food. În capătul nostru de lume, mașinile autonome nu ar avea marcaje rutiere după care să se orienteze și industria se bazează încă intensiv pe munca manuală. Dar discuțiile între studenți, antreprenori, profesori sau politicieni cu privire la impactul tehnologiei asupra vieții cotidiene și a muncii sunt aproape la fel de prezente din Silicon Valley până în Brașov.

Aceste discuții au de cele mai multe ori la bază patru teme centrale. Prima este despre modul în care inteligența artificială și automatizarea muncii vor afecta economia și locurile de muncă. Și se escaladează către întrebarea dacă oare vor mai exista munca și locuri de muncă în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat.

A doua își pune problema modului în care munca și rolul oamenilor se transformă, spre exemplu prin creșterea muncii independente (de exemplu freelancing-ul). În mod inevitabil, a treia temă tratează veniturile populației. Deși în România în anii de după criza economică veniturile populației au continuat să crească – câteodată artificial prin reglementari ale salariului minim – în majoritatea economiilor dezvoltate veniturile populației au stagnat în această perioadă.

Și astfel ajungem la tema a patra: nu cumva digitalizarea economiei vă adânci decalajele economice și sociale? Va mai avea populația oportunitatea de a lucra și a câștiga suficient de mult pentru a avea un trai decent? Oare noile tehnologii și startup-uri care astăzi au efect de „disrupere” asupra tehnologiilor și startup-urilor de acum 20 de ani, vor avea același efect și asupra locurilor de muncă?

Istoria ne-a învățat că evoluțiile tehnologice (și revoluțiile industriale atașate) au pe termen scurt efecte semnificative asupra transformării structurale a muncii, dar ca pe termen lung generează o multitudine de noi ocupații și activități, care într-un final depășesc cantitativ locurile de muncă pe care le-au „distrus”. De fapt așa s-au dezvoltat orașele care au știut să se adapteze la ultimele două revoluții industriale. Desigur, transformările structurale în economie și munca vor presupune concedieri, șomaj, migrație, depopulare, reconversie profesională, stagnarea și scăderea veniturilor – aceste tendințe sunt foarte vizibile în istoria economică și demografică a Birmingham-ului (și a tuturor marilor poli industriali ai Europei), care au trecut prin perioade de stagnare salarială (și demografică) în perioade în care productivitatea a crescut. La nivel individual – pentru persoanele afectate de această evoluție – aceste perioade pot fi foarte dificile și vor fi ușurate doar prin reforme structurale solide.

Într-un final, tehnologia poate crea mai multe locuri de muncă decât va distruge. Deoarece accelerează creșterea productivității, care determină creșterea cererii de piață, care crează noi oportunități și locuri de muncă. Dacă ne uităm la modul în care au evoluat San Francisco, Barcelona sau Tel Aviv-ul vedem deja aceste efecte promovate de noua revoluție industrială.

Pentru varianta completă a articolului, detalii AICI.