Parcul Național Făgăraș va deveni o zonă sălbatică de clasă mondială

Un parc național poate fi un alt tip de „afacere” de succes, profitabilă și cu impact pozitiv pentru o întreagă regiune, pentru oameni și natură. Paradoxal, pentru cei care cunosc specificul activităților economice tradiționale (adică, poți face profit doar dacă tai arborele), păstrarea unor eșantioane reprezentative din pădurile României în conservare, poate deveni soluția potrivită pentru dezvoltarea cu adevărat durabilă. O primă inițiativă concretă de acest gen vine din sectorul privat/ ONG.

„România, cu peste 22% din teritoriu acoperit de arii protejate, ar putea să fie un model de dezvoltare, în totală concordanță cu specificul național și natural unic și printr-o strategie realistă și coerentă, își poate asigura un loc fruntaș pe piața mondială de ecoturism.”

Yellowstone2

Un vis la care se lucrează încă din 2000

Bazele Fundației Conservation CARPATHIA (FCC) au fost puse de către Christoph și Barbara Promberger. Născut în Bavaria, la granița cu Cehia, într-o zonă împădurită, Christoph a fost impresionat de natura încă sălbatică din România. Silvicultor pasionat de studiul animalelor sălbatice, a venit în țara noastră pentru prima oară acum mai bine de 25 ani. În timp, a descoperit că există o legătură mult mai profundă între lupi, alte carnivore mari și întreg ecosistemul în care omul își duce traiul și următorul pas a fost să își concentreze eforturile pe dezvoltarea comunităților, în armonie cu natura. Parcul Național Făgăraș este numele unui vis la care se lucrează împreună cu o echipă mare din județele Brașov și Argeș, încă de la începutul anilor 2000. În Europa sunt peste 250 de parcuri, cu suprafețe cuprinse între 10.000 – 50.000 ha, cu importanță economică regională sau națională. Însă Parcul Național Făgăraș ar fi unic în Europa. 200.000 de hectare.

Un adevărat „Yellowstone al Europei”, ar atrage atenția internațională și ar avea un potențial imens de generare a unui număr considerabil de vizitatori.

Yellowstone3

Ultimele păduri sălbatice

Așa cum spune și misiunea organizației, motivul pentru care s-a înființat este că „natura sălbatică dispare în toată lumea într-un ritm alarmant, iar mai puțin de 2% din suprafața Europei este încă în starea sa inițială”. Dacă vrei să faci ceva pentru conservare, România este locul unde mai poți salva ceva. În Munții Carpați avem ultimele păduri sălbatice de pe continent, cu cel mai mare procent de păduri virgine, ultimul adăpost pentru cele mai mari populații de carnivore mari din Europa. Tăierile ilegale sau nesustenabile s-au înmulțit alarmant începând din anul 2005, când pădurile anterior naționalizate au fost restituite proprietarilor de drept, devenind o principală amenințare pentru echilibrul ecologic al unor zone vaste, situație ce poate avea efecte dezastruoase și pentru viața oamenilor (inundații, alunecări de teren), nu doar pentru animalele sălbatice.

Yellowstone4

Cumpără terenuri pentru a le salva

Concret, Fundația Conservation CARPATHIA (FCC), fondată în 2009, de către 12 filantropi și conservaționiști din patru continente, are scopul de a opri tăierile ilegale de pădure, precum și de a conserva o suprafață mare a pădurilor din Carpați, sub forma unei zone complet protejate, pentru generațiile viitoare.

Concret, Fundația Conservation CARPATHIA (FCC), fondată în 2009, de către 12 filantropi și conservaționiști din patru continente, are scopul de a opri tăierile ilegale de pădure, precum și de a conserva o suprafață mare a pădurilor din Carpați, sub forma unei zone complet protejate, pentru generațiile viitoare. Pentru acest obiectiv, FCC cumpără terenuri și are cesionate fonduri de vânătoare, pentru protecția completă a tuturor elementelor naturale. Fondurile fundației provin din bani privați și publici. Intenția este ca, în cele din urmă, proprietatea terenurilor să se întoarcă în domeniul public, în regim de protecție permanentă, sub forma unui Parc Național, care să aducă beneficii tuturor.

Până acum, FCC a cumpărat păduri în valoare de 45 de milioane de euro: 17.137 ha salvate pentru protecție integrală, a plantat din 2012 până în prezent 775.820 arbori și are în administrare 13.500 ha în care nu se vânează. Pentru toate aceste activități, FCC accesează fonduri europene, publice și, în mare parte, private.

„Vrem să achiziționăm 100.000 ha de păduri și pajiști alpine în partea central sudică a Carpaților, pentru o viitoare zonă cu protecție integrală, una dintre rezervațiile naturale cele mai importante din Europa. Proiectul include mai multe arii protejate, siturile Natura 2000 Munții Făgăraș, Piemontul Făgăraș, Râul Târgului – Argeșel – Râușor, Leaota și Parcul Național Piatra Craiului, un total de peste 200.000 ha. Este vital ca zona să fie suficient de mare pentru a susține un număr semnificativ de carnivore mari și pentru a permite desfășurarea proceselor evolutive naturale, relevante pentru un ecosistem echilibrat și sănătos.”, a declarat Christoph Promberger, Director executiv, FCC.

Pentru că oamenii din zonă sunt elementul cheie pentru succesul real al acestui tip de inițiativă, FCC se implică și în crearea de afaceri verzi, non-distructive, în jurul Munților Făgăraș, în beneficiul biodiversității și al comunităților locale: ecoturism, programe de observare animale sălbatice și păsări, turism în natură, colectarea de fructe de pădure și ciuperci, mici ateliere meșteșugărești, susținerea produselor tradiționale locale, sunt doar câteva exemple de activități care aduc beneficii economice comunităților locale, fără impact negativ asupra mediului.

Yellowstone8

Fonduri atrase și locuri de muncă

Planul de management al proiectului CARPATHIA, care a fost elaborat de-a lungul anilor 2013 și 2014, are mai multe priorități: conservare și restaurare (cumpărare de terenuri, restaurare și protecție, pază, management și conservare faună sălbatică), comunicare (comunicare, educație și conștientizare publică), dezvoltare economică (dezvoltarea afacerilor „verzi”), infrastructură (construirea unui Centru CARPATHIA multifuncțional și dezvoltarea unei infrastructuri de turism), dezvoltare organizațională (organizarea și finanțarea proiectelor).

Iată care sunt principalele proiecte implementate la ora actuală de către FCC: „Restaurarea ecologică a pădurilor și a habitatelor acvatice din valea superioară a Dâmboviței, Munții Făgăraș” (prin programul LIFE+ și Uniunea Europeană – LIFE11/NAT/RO/823: Comisia Europeana: 2.917.624 € / FCC și partenerii proiectului: 2.917.624 €), „Reconstrucția habitatelor forestiere din Valea Dâmboviței, în suprafețe cu eroziune severă cauzate de exploatările forestiere necorespunzătoare”, (prin EEA Grants și Fondul ONG în România, RO2014_C3_031: Granturile SEE – 122.279 €/ FCC – 15.000 €), „Eco-Turism și conservarea biodiversității în zona de vânătoare – dezvoltarea durabilă prin programele wildlife” (prin EEA Grants și Fondul ONG în România, RO2014_C3_034: EEA grant – 143.042,39 €/ FCC– 16.389,61 €), implementat de Asociația de Vânătoare Piatra Craiului Făgăraș Conservation, entitate a FCC, „Studiul potențialului economic și ecologic al inițiativelor economice bazate pe conservare pentru îmbunătățirea economiei locale, a serviciilor ecosistemelor și biodiversității în Situl Natura 2000 Munții Făgăraș” (prin Mecanismul Financiar al Spațiului Granturi Economice Europene 2009 – 2014, în România, prin Ministerul Român al Mediului, Apelor și Pădurilor, RO2015_3457_ECOSS: Finanțare – 449.696 €/  FCC – 49.966 €), „Proiectul Fermei Ecologice COBOR” (finanțator privat, Markus F. Jebsen, Fundația Temperatio și fonduri proprii realizate din exploatarea fermei).

Yellowstone6

Rezultatele parțiale sau finale ale proiectelor au avut impact pozitiv: fie că este vorba de reîmpăduriri – în această primăvară au fost plantați aproximativ 456.000 puieți de molid, brad, scoruș, anin, fag, paltin de munte și frasin, sau de refacerea a 10 km de șanțuri de eroziune, de construirea de observatoare de animale sălbatice și crearea unor programe turistice bazate pe vizitarea naturii, fie de menținerea și creșterea treptată a speciilor de faună sălbatică în zonele protejate sau de înființarea fermei ecologice de la Cobor (centru de reabilitare pentru cai, pensiune cabalină, creștere vite Angus, turism și agricultură ecologică).

FCC a creat până acum peste 50 de locuri de muncă (echipa este în creștere) și contractează din comunitățile locale câte 100 de zilieri, în perioadele de împăduriri.

Ce potențial economic au ariile naturale protejate?

Tendințele globale actuale din sectorul turistic sunt în schimbare. Raportul asupra turismului în contextul economiei verzi (Tourism in the Green Economy: Background Report) din 2012, arată că „Ariile protejate terestre de pe glob înregistrează circa 8 miliarde de vizite pe an – din care 80% sunt doar în Europa și America de Nord. Aceste vizite generează aproximativ 600 de miliarde de dolari pe an, din cheltuieli interne directe și 250 de miliarde de dolari pe ani, în excedent de consum. Parcurile naționale la nivel global s-au dovedit a fi proiecte economice viabile, păstrând în același timp un ecosistem echilibrat, în care speciile de plante și animale pot să trăiască în liniște. Iată și două exemple concrete din Europa: Finlanda – Parcul Național Oulanka și împrejurimile acestuia aduc venituri de 14.2 milioane € și asigură 183 locuri de muncă; Țara Galilor, Marea Britanie – Parcul Național Snowdonia aduce venituri totale de 60 milioane £, dintre care venituri directe 55,17 milioane și venituri indirecte 4.61 milioane £ și asigură aproximativ 4.000 locuri de muncă: 3.775 directe, 201 indirecte. Și aceste cifre pot crește exponențial, având în vedere că tot mai mulți oameni aleg ecoturismul și turismul durabil, atunci când călătoresc.

Yellowstone5

Conform unui studiu tripadvisor.com, din 2012, 71% din respondenți au afirmat că au de gând să facă alegeri mai prietenoase cu mediul în următoarele 12 luni, în comparație cu 65% care au afirmat că au adoptat deja acest tip de comportament în ultimele 12 luni. De asemenea, consumatorii care țin cont de aspectele de mediu, călătoresc mai des decât alți consumatori. În anul 2009, aproape 76% și-au petrecut cel puțin două vacanțe departe de casă, iar 22% au avut parte de 5 până la 8 astfel de vacanțe (Studiu CMIGreen Traveler 2010).

➡ Comandă aici #2 al revistei fwdBV