În prezent, se plătește mai mult pe întreținerea parcărilor, decât se câștigă din taxe sau amenzi. Un studiu de oportunitate arată care ar fi soluțiile pentru a crește veniturile din exploatarea acestora, dar și cum ar putea rezolva Brașovul criza locurilor de parcare atât în zona centrală, cât și în cartiere.
Edilii brașoveni au întocmit un studiu de oportunitate pentru delegarea serviciului de administrare a parcărilor publice.
Acest document și-a propus să vină cu o analiză coerentă, sustenabilă și aplicabilă în cazul parcărilor orașului, având ca scop reglementarea statului, a costului, a zonelor și veniturilor din gestionarea staționării pe termen scurt a vehiculelor. Această analiză a dorit să ofere și soluții pentru un echilibru la bugetul aferent parcărilor, inclusiv sporind încasările din amenzi și parcări neplătite, urmărind descurajarea utilizării frecvente a autoturismului în zona centrală şi încurajând mijloace alternative de deplasare.
„O politică de parcare impusă corect va genera, de asemenea, un procent mai mare de parcări disponibile la orice moment dat prin degrevarea acestora de utilizatorii neplătitori. Scopul prezentei Politici de Parcare a Municipiului Brașov este de a da o direcție clară și concretă pentru ca în următorii 9 ani Primăria Brașov să-și prioritizeze acțiunile și resursele în cel mai optim mod pentru gestionarea spațiilor de parcare în ansamblul lor, ca parte a planului integrat de mobilitatea urbană. În vederea stabilirii acestui scop clar, este necesar să evaluăm scopul gestionării spațiilor de parcare în cadrul unei viziuni mai largi, luând în calcul strategiile, modelele și planurile de mobilitatea urbană pentru alte orașe din România și Europa”, au precizat specialiștii care au realizat studiul.
Tarif mic în comparație cu alte orașe
În primul rând, Brașovul câștigă prea puțin din parcări. Tariful de 3 lei pe oră în zona centrală este mult mai mic decât cel practicat de alte orașe cu profil similar (Timișoara, Cluj-Napoca, Oradea, Iași sau București – centru), astfel că este încurajată folosirea autoturismelor personale, după cum au constatat cei care au efectuat studiul. „În comparație cu alte orașe din lume, Brașovul se află în continuare printre destinațiile cu cea mai ieftină parcare la stradă. Acest fapt nu numai că încurajează turiștii să vină cu propriul autoturism până în zona centrală, ci și localnicii. Rezultatul este cel deja cunoscut, o suprasolicitare a parcărilor disponibile și efectul de «spillover» vizibil în cartierele Prund și Schei. Un bun control al prețului parcării pentru zona centrală reprezintă un mecanism foarte bun de reducere a traficului și a congestiei”, au menționat reprezentanții firmei care au elaborat studiul.
Se cheltuiește mai mult pe întreținerea parcărilor
Pentru anul 2020, veniturile încasate de primărie din parcările publice stradale au fost de 1.940.313 lei (total încasări 10.607.596 lei). În același an, numai cheltuielile cu marcaje și indicatoare rutiere pentru parcări au reprezentat aproape jumătate din aceste venituri. În anul 2021, aceste cheltuieli au ajuns chiar la 1.045.192 lei fără TVA, aproape cât încasările Primăriei din exploatarea parcărilor pe anul 2020. Raportat la cele 2.475 de locuri concesionate (până la finalul anului 2020), fiecare loc de parcare a generat mai puțin de 4,4 lei/zi, potrivit acestei analize.
În comparație, municipiul Cluj-Napoca încasează în total peste 18 milioane lei pe an, din care aproximativ 10 milioane lei sunt folosiți pentru investiții, preponderent construcția de parcări multietajate. Deși Brașovul se află pe locul 2 național în ceea ce privește numărul de locuri de parcare publice (rezidențiale și public cu tarifare orară) în ceea ce privește veniturile acesta se clasează abia pe locul 7. Astfel, un loc de parcare din Brașov a produs în medie aproape de cinci ori mai puțini bani pe an decât unul din Cluj-Napoca, respectiv doar 117,59 lei/an.
Necesitatea unui tarif „de lungă durată”
Sistemul tarifar al parcărilor este adesea folosit pentru a semnala ce tip de utilizatori sunt bineveniți – cu o distincție între parcarea „de scurtă durată” și cea „de lungă durată”. Scopul este de a utiliza tarife care descurajează, spre exemplu, navetiștii în încercarea lor de a parca pe tot parcursul zilei acolo unde există o cerere mare de locuri de parcare pentru utilizare de scurtă durată din partea cumpărătorilor. Tarifele ridicate se aplică pentru șederi de peste câteva ore în parcări de scurtă durată, descurajând astfel, în loc să interzică, parcarea pe perioade mai lungi. „Unul dintre aspectele cheie ale parcării pe termen scurt pentru comerț îl reprezintă încurajarea rulajului de spații libere și realizând astfel o gestionare activă a utilizării spațiilor, prin intermediul regulamentelor și sancționărilor”, au punctat specialiștii care au efectuat studiul pentru Primăria Brașov.
Astfel, aceștia au recomandat demararea unui proiect pilot în 2022 care să cuprindă un mix de soluții menite a optimiza utilizarea și controlul parcărilor din Brașov. Printre acestea se numără amplasare senzori de parcare în parcarea de lângă Primărie și stabilirea unor reguli de utilizare, amplasare senzori de parcare în parcările publice stradale de lângă Parc și Livada Poștei, sistem de afișare a locurilor de parcare disponibile în Poiana Brașov, dar și testarea sistemului de obturare a parbrizului cu balize speciale în cazul mașinilor pentru care nu a fost achitată taxa de parcare aferentă.
Parcare cu limită de o oră, în Centru
„Montarea senzorilor de parcare pe arterele rutiere în spațiile autorizate de parcare, precum și în zonele cu parcarea interzisă va eficientiza ocuparea și valorificarea locurilor de parcare autorizate, începând cu zona centrală, unde propunem a introduce din 2023 limitarea parcării la 2 ore, iar din 2025 la 1 oră. În funcție de rezultatele proiectului pilot, propunem extinderea amplasării de senzori de parcare pe toate cele peste 15.000 de locuri publice de parcare cu plată din Brașov în perioada 2023 – 2024. Senzorii de parcare vor fi integrați în aplicaţia de parcare Brașov Parking și vor ajuta cetăţenii în găsirea unui loc de parcare liber în timp real, va crește gradul de ocupare al locurilor de parcare stradale și va diminua poluarea datorată diminuării distanței parcurse și a timpului necesar în găsirea locului de parcare liber. În etapa următoare, vor fi testate mai multe tipuri de senzori de parcare sau camere video cu modul dedicat parcărilor și diferite aplicaţii de parcare, integrabile în aplicaţia Brașov Parking. Aplicația Brașov Parking va avea o versiune mobilă (pe platformă Android și iOS) dar și interfață web, pentru a facilita folosirea ei în contextul înmulţirii în România și în lume a aplicaţiilor de parcare”, au explicat autorii studiului.
Ridicările și blocatoarele, o necesitate
Pentru o mai bună impunere a disciplinei de parcare și de plată, aceștia le mai recomandă edililor și achiziția unor utilaje care să se ocupe de ridicarea mașinilor parcate neregulamentar sau a celor care nu au plata efectuată, precum și a unor sisteme de blocare a roților autovehiculelor, în cazul celor care au mai multe amenzi neplătite, astfel încât să fie determinați să își achite creanțele.
În plus, se impune elaborarea unor de Studii de Fezabilitate pentru spațiile de parcare noi, în fiecare cartier, pentru rezidenți și pentru vehicule de transport marfă și/sau persoane. Specialiștii au identificat și câteva terenuri unde ar putea fi amenajate astfel de parcări.
În prezent, sunt 42.657 de locuri rezidențiale de parcare, din care aproximativ 3.000 nu sunt contractate, 1.626 fiind atribuite persoanelor juridice și restul persoanelor fizice. 10% dintre acestea locuri ar trebui rezervate pentru vizitatori, mai menționează autorii studiului.
Locurile rezervate pentru instituții ar trebui să devină publice în anumite intervale orare
În urma auditului asupra spațiilor de parcare, specialiștii au constatat că sunt unele instituţii publice care au „parcări private” și în care accesul este restricţionat cu barieră sau poartă. În urma inventarului efectuat în perioada octombrie 2021 – ianuarie 2022, au fost identificate 3.294 de astfel de locuri de parcare, din care 2.400 sunt la Universitate. „Propunerea noastră este de a pune la dispoziția instituției respective locurile de parcare rezervate și/sau utilizate strict necesare pentru flota proprie și angajații cu nevoi speciale, cu titlu gratuit sau contra cost. Pe timpul zilei, capacitatea de parcare nerezervată poate fi accesată și utilizată pe timp limitat, contra cost (cu sau fără perioadă de grație) de către vizitatori, cetățeni și contribuabili pentru staționare și/sau parcare. De asemenea, propunem ca pe timpul nopții și în zilele legal nelucrătoare aceste locuri de parcare nerezervate să fie valorificate ca și locuri rezidențiale de parcare”, recomandă autorii studiului.
Parcări de reședință pe timp de noapte, la mall
Un stoc important de parcări la poalele Tâmpei este cel al centrelor comerciale, peste 10.000. „Cea mai mare parte a acestora e localizată la periferie (DN1 – zona Selgros / Carrefour /Metro și DN73). Doar AFI Mall are o poziție mai centrală, deservind practic toți generatorii de trafic din apropiere. După deschiderea parcării de peste 900 de locuri cererea pentru locurile de parcare pe strada Nicolae Titulescu a scăzut semnificativ. Un caz aparte este reprezentat și de centrele comerciale de dimensiuni medii din rețelele Lidl, Kaufland sau Penny, care beneficiază de un stoc important de parcări și sunt amplasate de regulă în cartierele rezidențiale cu o densitate mare a populației. Parcările marilor centre comerciale sunt utilizate intens în cursul zilei, noaptea rămân în mare parte goale. Importanța lor este însă foarte mare în cartierele dense de locuințe colective unde presiunea pe locurile de parcare este foarte mare. În aceste zone, deschiderea parcărilor către rezidenți pe parcursul nopții ar putea reduce presiunea pe stocul existent de parcări”, este soluția propusă de către specialiști pentru a rezolva parțial criza locurilor de parcare de reședință.
Totodată, din cauza lipsei de parcări, în zonele de blocuri, mașinile sunt staționate pe stradă sau pe trotuare. „Pentru ameliorarea acestei situații și pentru valorificarea eficientă a domeniului public, propunem ca în perioada 2023-2024 să se amenajeze toate locurile de parcare stradale posibile, începând cu străzile cu sens unic, inclusiv în zonele de case. Primul pas este de a le delimita și amenaja prin trasarea cu vopsea de culoare albastră și numerotarea locurilor de parcare”, au explicat specialiștii.
Soluții și pentru turiști
În ceea ce privește afluxul de mașini ale turiștilor, specialiștii au propus amenajarea unor parcări de tip „park & walk”, situate la marginea zonei centrale. Acestea au ca principal rol transferul de la deplasarea cu autoturismul către mersul pe jos, dar mai ales pe parcursul nopții își păstrează și rolul de parcare rezidențială sau pentru turiști. De exemplu, unitățile de cazare din centrul Clujului oferă un loc de parcare gratuit în parcarea multietajată de la Sala Polivalentă aflată la marginea zonei centrale. În acest fel turiștii sosiți pot parca pe termen scurt în apropierea unității de cazare (până la mutarea bagajelor), urmând să lase apoi autoturismul într-o parcare multietajată mai îndepărtată.
„Pornind de la un preț bine reglat la parcarea la stradă în centru, nevoia de parcări la marginea centrului este susținută în Cluj-Napoca și de dezvoltatori privați care au început să construiască parcări (ex. Parking Cimitirul Central). Municipiul Sibiu a adoptat o strategie similară, investind treptat în parcări la marginea zonei centrale (Parcare Continental Forum, Parking Teatru, Parking Gară sau Parking Piața Cibin – în curs de amenajare), dar și în parcări în lungul străzii prin amenajare de sensuri unice. Totuși, deși în prezent Municipiul Sibiu deține un stoc mai mare de parcări în interiorul și în jurul centrului istoric, parcările deja puțin mai îndepărtate de intrarea în zona de interes sunt sub utilizate, cum ar fi de exemplu Parking Teatru, unde de regulă peste 40% din locurile de parcare sunt libere. În cazul Brașovului, la marginea zonei centrale se află o singură parcare multietajată (Parcarea de la Regina Maria), care însă nu oferă pachete pentru turiști și păstrează doar un număr limitat de abonamente pentru rezidenți și angajați. Mai există parcarea de la magazinul Universal / Star care este tarifată la oră și parcările de la Primărie, Livada Poștei și din lungul Bd. Eroilor. Acest cumul de parcări are rolul de a prelua cererea de parcare pentru zona centrală, astfel încât turiștii și vizitatorii să parcheze la marginea centrului istoric continuând deplasarea pe jos”, au exemplificat autorii studiului.
Ținte propuse până în 2035
- 6 milioane de venituri anuale din parcare reinvestite;
- 10% din parcările publice (destinație și rezidențiale) se află în parcări multietajate;
- Serviciu de parcări digitalizat în totalitate;
- 10 parcări de transfer amenajate la marginea centrului și la principalele porți de intrare în oraș;
- 10% din parcările publice (destinație și rezidențiale) se află în parcări multietajate;
- 0 parcări în spic sau perpendiculare pe artere de categoria I și II;
- 30.000.000 lei încasări anuale din parcare, reinvestite în proiecte de mobilitate urbană;
- Pe mai puțin de 5% din străzi să se mai parcheze neregualemntar (pe prima bandă sau pe trotuar)