„Orașul devine tot mai viu, atrage tot mai mulți tineri, cu familii, copii. Brașovul capătă o nouă viață, o nouă dinamică, se dezvoltă exponențial industria IT, ca număr de firme și număr de angajați, se va diversifica și va crește calitatea serviciilor”

 

După zeci de ani de așteptare, Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav a fost inaugurat anul acesta cu mare tam-tam. Trecuseră deja mai bine de zece ani de la inaugurarea lucrărilor. În afară de factorul politic, gestionat de Adrian Veștea, fost președinte al Consiliului Județean Brașov, actual ministru al Dezvoltării, aducerea în realitate a aeroportului a avut nevoie și de specialiști din domeniu. Din 2018, aceștia au fost coordonați de Alexandru Anghel, cel care avea să fie numit director al aeroportului. 

Interesant este că acesta provine din Petroșani, județul Hunedoara, o localitate care nici măcar nu visează la un aeroport, dar are un cartier care se numește Aeroport. A început de jos. În 1993 era Controlor Trafic Dispecer Sol la aeroportul din Iași, urcând apoi pe pozițiile de șef birou operațional și mai târziu Director Operațional. „Apoi am înființat biroul Safety Management Systems, pe care l-am organizat și condus”, povestește Anghel. Ulterior, a ajuns manager al aeroportului moldav, poziție din care a coordonat modernizarea și extinderea acestuia, beneficiind de fonduri europene nerambursabile. 

 „Proiectul a presupus construirea unei noi piste, demolarea și construirea în termen de cinci zile a unei noi căi de rulare, demolarea și extinderea platformei de parcare aeronave, construirea gardului și a drumului perimetral, realizarea unui nou terminal de pasageri. Ca element de noutate, la Iași am realizat prima pistă flexibilă din țară, unde stratul de uzură este din asfalt. Proiectul implementat la Iași este echivalent cu construirea unui nou aeroport, cuprinde toate elementele de infrastructură ale unui aeroport. (…) Am reușit performanța ca, împreună cu echipa de la acel moment, să gestionez eficient activitatea aeroportului, astfel că am reușit să ne auto-susținem, am realizat profituri de 1,6 milioane de euro și, în anul următor, de  2 milioane de euro, din care 50% i-am virat Consiliului Județean Iași”, povestește directorul aeroportului din Brașov. 

Schimbat din funcție pentru că nu era membru de partid

Fiind axat pe profesia sa, Alexandru Anghel nu s-a înscris în niciun partid, deși acest lucru ar fi putut să îi aducă beneficii. 

„Am avut de suferit pentru că, în momentul în care se schimba configurația politică, eram acuzat că sunt cu <<ceilalți>>. Remarca aceasta își are locul ei, pentru că după ce am realizat un profit de 2 milioane de euro, iar Aeroportul Iași avea  depozite de milioane de euro în bancă, s-a schimbat configurația politică la nivelul Consiliului Județean Iași și, ca urmare, și componența Consiliului de Administrație. Ca să ne facem o idee, doi dintre membrii noului CA aveau doar studii în limita a 12 clase, deși condiția de calificare, conform OUG 109/2011, era de studii superioare cu master. Pe scurt, am intrat în conflict cu noul președinte al CJ Iași, care voia să-mi dea «sfaturi» despre cum trebuie să conduc aeroportul, abordare cu care nu am fost de acord, astfel încât, în scurt timp, am fost suspendat (deși contractele de mandat nu pot fi suspendate), ulterior am fost revocat din poziția de Director General, iar pasul următor a fost desființarea locului de muncă, practic concedierea în luna februarie 2018”, explică Anghel. 

Adus la Brașov, pe postul de consultant

În acea perioadă, șeful CJ Brașov era foarte pornit pe ideea de a 

realiza aeroportul în cât mai scurt timp. Auzind de pățania lui Anghel, Veștea a decis să îl oferteze. 

„Este interesant de menționat că, după finalizarea proiectului de dezvoltare a Aeroportului Iași, am avut câteva discuții, ipotetice la aceea vreme, privind posibilitatea de a mă implica  în proiectul de la Aeroportul Brașov. Atunci, Brașovul părea departe, implicarea într-un nou proiect nu părea cea mai bună opțiune. Și totuși, în 2018, după plecarea de la Aeroportul Iași, am ajuns la Brașov pentru o discuție cu conducerea CJ Brașov, unde mi-am prezentat experiența în domeniul aeroportuar și în gestionarea dezvoltării unui aeroport. Așa am ajuns să fiu cooptat în echipa care s-a ocupat de proiectul Aeroportului Brașov. Astfel, începând cu anul 2018 (n.r. de cinci ani), săptămânal, în weekend fac naveta Brașov – Iași – Brașov, cu mașina, să îmi văd familia, un efort considerabil, în condițiile de trafic existente la noi în țară”. 

Pista aeroportului a fost realizată cu ceva timp în urmă, la începuturile proiectului, fiind finalizată în 2014. La sosirea viitorului director al Aeroportului la „obiectiv”, pista era înconjurată de bălării.

pista-aeroportului-de-la-brasov

„Prin martie 2018 m-am dus să văd amplasamentul pistei și al viitorului aeroport unde urma să se deruleze investiția. Recunosc că a fost o zi memorabilă, m-a marcat, era un câmp plin de buruieni, ceață densă, cu umiditate mare, nu vedeam pista, chiar dacă eram la câțiva metri distanță.  Nimeni nu putea să-mi spună cum s-a ales amplasarea, direcția pistei. La întrebările mele am primit răspunsuri de genul <<Nu vrei să știi>>, ceea ce nu a fost de natură să mă liniștească. Mi-am pus problema că riscam să cheltuim sume mari de bani, iar la final să avem o serie de construcții inutilizabile, ceva care să semene a aeroport, dar fără să poată fi folosit în scopul pentru care a fost construit. Nu aveam studiu climatologic, nu am găsit pe nimeni să îmi spună cum s-a ales orientarea pistei. Am auzit niște explicații, echivalentul unor legende, ceea ce mi-a sporit temerea că avem de luat decizii importante, dar fără foarte multe date suport”.

Turnul virtual – o soluție utopică

Echipa s-a apucat de etapa preliminară, cu realizarea studiului climatologic, au fost rezolvate problemele legate de coexistența cu stâlpii de înaltă tensiune de la Transelectrica, cu PUZ, studii hidrologice etc. 

„Discuții interminabile au fost și cele legate de așa-zisul curs de apă Beselcin, unde în urma calculelor hidrologice, reieșeau debite cu valori foarte mari, când în realitate, noi vedeam doar un fir de apă, nesemnificativ ca debit.Din prima zi am semnalat că o problemă critică  de rezolvat va fi cea a serviciilor de navigație aeriană și am propus ca soluție varianta de turn virtual, care părea o soluție utopică, o soluție greu de perceput atunci și chiar și acum, după ce o vedem implementată și funcțională. Am început discuțiile cu Hungarocontrol în aceeași perioadă în care am contactat și Romatsa, pentru asigurare servicii de dirijare la Brașov. Am dus muncă de lămurire, de pionierat, pentru a face înțeleasă și pentru a fi acceptată soluția de turn virtual, care nu era înțeleasă și nu era acceptată acum câțiva ani. Am organizat o vizită la Aeroportul din Leipzig, unde au participat și reprezentanți ai AACR și ai Romatsa, ocazie cu care am văzut implementată, funcțională, soluția de turn virtual. Între timp, ne-am lămurit că efortul financiar și implementarea soluției de spațiu aerian, proceduri de zbor, echipamente de radionavigație vor fi realizate de către CJ Brașov. Așa am ajuns să fim singurul aeroport din România care și-a finanțat prin intermediul CJ Brașov tot ceea ce ține de implementarea asigurării serviciilor de navigație aeriană, echipamente radionavigație, comunicații, meteo, turn, spațiu aerian și proceduri de zbor. Deținerea de către aeroport a echipamentelor de radionavigație și implementarea soluției de turn virtual/remote cu dirijare de la DSNAR Arad ne conferă o anumită flexibilitate pentru viitor, fiind unul dintre puținele existente în lume la acest moment. Furnizarea soluției de turn virtual a fost făcută de firma suedeză SAAB, care a declarat, prin vicepreședintele său, faptul că la Brașov a fost cea mai rapidă implementare a acestei soluții și că nu ne-au crezut capabili să ne mișcăm atât de repede”. 

Terminal de trei ori mai mic în proiectul inițial

În prima etapă s-a executat platforma de parcare a aeronavelor, pentru trei avioane de categorie C plus calea de rulare, care face legătura între platformă și pistă, canalizarea pistei și a platformei de parcare aeronave. Iată cum suprafața terminalului s-a mărit de mai bine de trei ori.  

„În studiul de fezabilitate inițial, într-una dintre variante a fost proiectat un terminal de pasageri de aproximativ 3.600 mp și aceasta era varianta decisă pentru a fi implementată, atunci când am ajuns eu la Brașov. Din experiență, știam că soluția aleasă nu era corespunzătoare pentru Brașov, pentru traficul așteptat. Am explicat de ce soluția existentă nu era potrivită și am solicitat să extindem suprafața terminalului de pasageri. Președintele CJ Brașov, Adrian Veștea, a înțeles imediat argumentele și astfel s-a luat decizia să implementăm cea de-a doua variantă existentă în SF, varianta de 12.000 mp. Ne-am apucat de treabă cu arhitecții pentru redesenarea fluxurilor de pasageri, a început să prindă contur o clădire corectă din punct de vedere tehnic. Dar, mergând la amplasamentul aeroportului, în sinea mea nu eram deloc mulțumit de forma exterioară a clădirii, aveam senzația că nu este ceea ce trebuie din punct de vedere estetic, nu era de acolo, trebuia să arate mai bine, să fie pusă în valoare de cadrul natural, de poziționarea existentă, înconjurată de munți, cu un cadru natural unic. Astfel după o discuție cu Adrian Veștea, în care i-am spus că lumea ne va judeca după cum arată terminalul, că trebuie să facem un terminal de pasageri pentru vremurile în care ne aflăm, chiar dacă este posibil să fi cheltuit mai mulți bani pe pistă și platformă decât planificasem inițial (…)”.

În aceste condiții, s-a decis contractarea unei firme de arhitectură pentru definitivarea unui concept arhitectural. „Ceea ce contează acum este că arcele de pe fațadă au forma arcelor interioare din bisericile gotice, transilvănene, cum este Biserica Neagră sau Biserica din Râșnov. Inițial, arhitectul Dorin Ștefan a gândit structuri de beton cu deschideri foarte mari, pentru că la Brașov a fost construită prima hală de construcții / reparații avioane, care încă mai este în picioare în zona Tractorul. La vremea când a fost construită a fost ceva revoluționar, cu cea mai mare deschidere existentă în Europa, cred. Dar s-a convenit pe stilul cu influențe gotice, cum este acum”, mai povestește Anghel.

„Cea mai grea activitate din acești 5 ani a fost stabilirea datei deschiderii aeroportului”

aeroport8

Ultima fază a fost cea a verificărilor din zbor, pentru calibrarea echipamentelor. În paralel s-a mers cu validarea spațiului aerian și cu proiectarea procedurilor de zbor satelitare, convenționale și instrumentale, care la final au fost verificate din zbor, pentru a se confirma validitatea acestora. În acest moment a mai rămas de verificat din zbor un set din procedurile inițiale, care nu a fost inspectat în prima serie de verificări. 

„Consider că cea mai grea activitate din tot proiectul a fost aceea de a stabili data de început, cea de operaționalizare, data când am avut primul zbor, 15 iunie  2023. Totul a pornit de la discuțiile cu companiile aeriene, când discuțiile se blocau la întrebarea legată de data precisă la care va începe să funcționeze aeroportul, pentru că și biletele de avion trebuie puse în vânzare cu o anumită dată, foarte precisă. Toate acestea vin cu o responsabilitate, în cazul anulării cursei – nu contează motivul – se plătesc compensații consistente pasagerilor, care, în cazul în care anularea se producea din cauza nefinalizării aeroportului la data anunțată, eram buni de plată”, explică directorul aeroportului.

După toate discuțiile cu companiile aeriene, deloc simple, cu calcule peste calcule, s-a ajuns la performanța ca încă din ziua deschiderii să fie curse regulate către o serie de destinații de interes pentru locuitorii din Brașov și centrul țării.

„Un aspect important, poate unic în România, este că proiectul de la Brașov a fost gândit să fie scalabil, astfel încât acesta să poată fi extins pe măsură ce traficul crește și există o nevoie reală. Cu alte cuvinte, să cheltuim banii în infrastructură atunci când apare nevoia, iar investițiile să se susțină, să fie făcute din profitul obținut. Vrem să avem în timpul cel mai scurt un aeroport care să se susțină, să ne acoperim cheltuielile din veniturile realizate, să funcționăm ca o întreprindere sănătoasă”.

„Orașul devine tot mai viu, atrage tot mai mulți tineri”

Deschiderea aeroportului de la Brașov a creat noi oportunități pentru mediul economic și, inclusiv, o deschidere mai mare pentru atragerea de noi locuitori. „Din experiența de la Iași, pot să spun că orașul devine tot mai viu, atrage tot mai mulți tineri, cu familii, copii. Brașovul capătă o nouă viață, o nouă dinamică, se dezvoltă exponențial industria IT, ca număr de firme și număr de angajați, se va diversifica și va crește calitatea serviciilor. Va crește numărul de frecvențe și se vor diversifica destinațiile operate de pe Aeroportul Brașov. Pentru orașul Brașov și împrejurimi, realizarea Aeroportului Brașov este obiectivul cu cel mai mare impact economic, social, cultural. Rezultatele se vor vedea cât de repede, transformările  se vor vedea de la un an la altul, se vor vedea în calitatea vieții, vor apărea investiții noi, se va dezvolta mediul academic, turiștii din exterior vor veni în număr mai mare în zona Brașov, vor apărea investiții în domeniul hotelier, în parcuri industriale practic toate zonele de interes vor avea de beneficiat de existența aeroportului și a curselor ce vor fi operate de aici”, explică Anghel beneficiile pe care le aduce un aeroport unei zone. 

În aceste condiții, nu mai e mult până și partea de cargo (transport de mărfuri – n. red.) va fi dezvoltată, așa cum se poartă discuții ample pentru dezvoltarea transportului militarilor către Brașov, de unde pot ajunge mai ușor la baza militară de la Cincu. 

„Trebuie să începem de pe acum să gândim extinderea terminalului de pasageri, pentru a avea un proiect matur, în care să tratăm cu atenție toate detaliile, să eficientizam spațiile, să maximizăm veniturile și să creștem confortul pasagerilor. Pe lista de investiții prioritare se află și construirea unui parc fotovoltaic care să acopere consumul aeroportului din faza actuală”, a conchis Anghel.