Îl iubesc. Este plin de viață, colorat, zumzăie și se liniștește în egală măsură. Iubesc Brașovul. Dacă cineva mă întreabă repede care sunt cele trei cuvinte care îl definesc, spun mereu că este verde, istoric și frumos.
Dacă cineva mă întreabă, așa cum s-a întâmplat de curând, cum este Brașovul ca mentalitate în sfera serviciilor de relații publice, găsesc doar două cuvinte: preponderent muncitoresc, tradus prin nevoia de a vedea un rezultat concret și neapărat cuantificabil financiar ca efecte. Aspectele subtile ale comunicării, zona de responsabilitate social atât de ofertantă de altfel pentru firmele din alte orașe, sunt ocolite de multe ori, deoarece nu generează pe termen scurt mai mulți clienți sau un profit mai mare.
În marile orașe, firmele de dimensiuni mici și medii au înțeles să aloce bugete pentru activitatea de comunicare și relații publice, asumându-și probabilitatea că, dacă nu este vorba despre o campanie de PR pentru marketing, efectele unei campanii sunt de ordin calitativ – creșterea notorietății și dezvoltarea imaginii.
În Brașov, firmele mari fie au externalizat serviciul către companii de PR din București, fie au atribuit activitatea de comunicare și relații publice departamentului de marketing, firmele medii preferă ca linie bugetară cheltuielile de marketing care în principiu ar trebui să genereze rezultate cantitative traduse prin creșterea numărului de clienți, iar firmele mici exclud alocarea de resurse financiare de cele mai multe ori chiar și pentru activitatea de marketing.
De ce nu am învățat sau nu învățăm din experiența marilor companii din București pentru care CSR înseamnă mai mult de o înșiruire a trei litere, când există atât cauze ale comunității cât și cadrul legal pentru ca resursele financiare să intre în categoria cheltuilelilor deductibile? Exact, pentru ca mentalitatea în sfera serviciilor de comunicare este preponderent muncitorească, dar și din lipsa informațiilor referitoare atât la efectele unei campanii de relații publice și modalitatea lor de măsurare, cât și a celor financiar-contabile.
În București, ce mai mare companie de produse petroliere și gaz din România alocă anual suma legal deductibilă unei fundații care organizează un concurs de idei de dezvoltare a comunităților locale, premianții, aleși pe baza unei metodologii clare și transparente implementând ulterior proiectele la nivel local. Concret? Compania nu cheltuie, ci deduce cheltuiala din impozitul pe profit, beneficiază de efectele popularizării și desigur dezvoltă imaginea uneia căreia îî pasă de cetățeni și de a răspunde nevoilor de dezvoltare locale, și nici nu depune un efort exprimat în timp, bani sau resurse umane.
În Brașov, cea mai mare organizație de susținere și promovare a afacerilor din Brașov, a derulat anul trecut o campanie care a vizat creșterea implicării în viața economică și academică, printr-o serie de conferințe adresate studenților, cu oameni de afaceri, o serie de evenimente de networking și soluționare a problemelor din interiorul firmelor și o serie de evenimente de public speaking adresate anagajaților membrilor. Pentru că am conceput, implementat și condus această campanie, am văzut și efectele pe termen scurt și termen lung, care au coincis cu previziunile pe care le realizasem în prealabil. Deci se poate!
Așa că te invit la introspecție. Care ar fi cauza – fie ea educație, protecția mediului, sănătate sau alt domeniu – pentru care ai organiza o campanie CSR?
