Ambiția a caracterizat-o pe Violeta Radu, care a deprins tainele afacerilor de la bunicii și străbunicii săi. Acum, a ajuns să conducă o firmă de succes în domeniul încălțămintei și marochinăriei, iar de pe poarta fabricii sale din Brașov, Selezione Prod, ies acum pantofi și genți pentru branduri celebre ca Prada, Miu-Miu, Zanotti, Tods, Luis Vuitton și Dior.
Violeta Radu a învățat primele tehnici de reușită în lumea afacerilor de la bunica sa, cu care și-a petrecut copilăria.
„Vindea și cumpăra orice și mă lua cu ea de fiecare dată când făcea un troc. Îmi povestea cum familia ei a vândut de la rogojini, la var, sare, portocale, măsline și chiar caviar. Eram fascinată de acest lucru și mi se părea interesant ce face și o urmăream cu atenție. Comunismul le-a luat pământurile, cam tot ce aveau prin ogradă și în timp a cam sărăcit, deoarece a crescut singură 3 copii și a trecut prin două războaie, foamete și multe alte fenomene care au dus la sărăcirea populației, în general. Totuși, bunica avea un tonus incredibil de pozitiv și spunea tot timpul: «sănătoși să fim, că le ducem pe toate». A fost un mentor bun pentru mine și acum mă gândesc la ea când am o dificultate. Îmi amintesc că bunica a trecut prin lucruri mult mai grele și a supraviețuit tocmai datorită spiritului ei pozitiv. Avea o inteligență nativă și era curioasă din fire”, își amintește Violeta.
O generație învățată cu munca
La vârsta de 16 ani a intrat în lumea modelling-ului și a câștigat primii săi bani, însă nici înainte nu s-a ferit de muncă, lucru care i-a oferit o lecție de viață importantă pentru a-și realiza țelul pe plan profesional.
„Trebuie să spun că noi în copilărie eram obișnuiți cu munca și vara mergeam pe oriunde găseam ceva de lucru, numai ca să ne facem niște bănuți de buzunar. Eu cred că toate acestea ne-au format ca generație să fim dispuși la sacrificii și să muncim pentru ce avem. Un lucru bun care s-a văzut mai târziu. Oriunde am
intrat, la orice firmă m-am angajat, am crescut rapid și am ajuns manager în scurt timp, chiar dacă facultatea în domeniul managementului am făcut-o după ce eram de mai mult timp manager și patron. Eu cred că m-a ajutat mai mult spiritul antreprenorial și dorința mea de a face ceva”, ne-a mărturisit Violeta.
Experiența de antreprenor
Aceasta recunoaște că antreprenoriatul nu este o meserie ușoară, deoarece nu oricine rezistă stresului la care ești supus de-a lungul timpului, mai ales în perioade incerte din punct de vedere economic. O femeie este și mamă și în același timp trebuie să își dedice timp atât familiei, cât și firmei, subliniază brașoveanca.
„În cazul meu, maternitatea a coincis cu antreprenoriatul. Prima firmă am făcut-o în prima lună când eram însărcinată. Nu știam că aștept un copil, am făcut fabrica și la câteva zile am aflat că sunt gravidă. Poate că așa a fost să fie. Am cam avut ceva probleme cu sarcina și am stat la pat 4 luni, deoarece mă certau medicii, pentru că munceam mult și aveam risc de pierdere sarcină, dar până la urmă le-am dus pe ambele la bun sfârșit, dar și cu noroc. Pot spune că noi femeile avem avantajele și resursele noastre. De exemplu, faptul că eram mamă și mergeam cu copilul în marsupiu să fac contractări, a fost un atu pentru mine, pentru că prezentam garanție că sunt serioasă și îmi doream să duc la bun sfârșit un contract, pentru că avea un copil de crescut. Dacă ar trebui să le dau un sfat tinerelor, aș spune așa: să nu faci mai mult decât poți să duci, căci te va costa sănătatea, dar totuși, să te împingi până la suportabil, pentru că nu vei știi niciodată ce poate fi dincolo. Poți să ai surprize, să cazi, dar poți să ai surprize și să te ridici și să evoluezi”, a explicat antreprenoarea.
A învățat de la cei mai buni
Dorința Violetei a fost de a face antreprenoriat, astfel că nu s-a ferit de muncă, a plecat peste hotare și a învățat de la cei mai buni, până când a ajuns să își deschidă propria afacere.
„În Italia m-am specializat pe producția de pantofi. Acolo, inițial, am fost angajată ca interpret (traducător), dar în timp ce traduceam problemele, de multe ori, le și rezolvam și mergeam la patron cu situația expusă și rezolvată. Practic, eu veneam dintr-o țară săracă și personal eram dispusă să stau peste program, să merg oriunde mi se spunea, fără să comentez. Așa am ajuns sa gestionez și să construiesc fabrica lor din România cu peste 300 de angajați și cu 45 de fabrici în subordine care lucrau pentru noi (circa 1.500 angajați). Volumul de muncă a fost enorm și stresul pe măsura și dacă m-aș întoarce în timp, nu știu daca aș face la fel. La scurt timp, am ajuns la aceeași firma italiană, Fortis, care era un colos în industria de încălțăminte, să fiu responsabilă și să gestionez toate țările vorbitoare de limba engleză, deoarece eu vorbeam și engleza, și am început să merg în mai toate expozițiile internaționale: Milano, Bologna, Paris , Düsseldorf, Londra, Riva del Garda etc. Expozițiile sunt faine, dar când sunt una lângă alta așezate, ca timpi sunt extrem de solicitante. De multe ori, așteptam să iasă noua colecție de pe bandă, să ducem în expoziție și nu mai prindeam avionul și trebuia sa merg cu mașina mii de kilometeri. La expoziție nu conta că nu am dormit toată noaptea, trebuia să fiu fresh și să arăt impecabil, deoarece eram și imaginea firmei”, își amintește Violeta debutul pe care l-a avut în această industrie.
Din păcate, câștigurile nu sunt împărțite egal
După 8 ani în care a lucrat la firma din Italia și a învățat tot know-how-ul, a decis să își deschidă propria fabrică din România.
„La început, am lucrat pentru branduri mai mici ca și cotație, dar în timp aceste firme au luat drumul Asiei, deoarece acolo sunt costurile mai mici. Multe firme din domeniul nostru și nu numai au falimentat, dar noi am luptat să depășim orice criză și să ne focusăm pe clienți, branduri de renume care să ne asigure un lucru continuu și să nu fie interesați să lucreze în Asia și să ne penalizeze pe noi. Chiar dacă pantoful pentru care lucrăm costa mult, noi nu împărțim cu ei câștigurile, ne plătesc în funcție de cerere/ofertă. Din păcate, în România taxele sunt foarte mari pentru angajați și angajatori. Ne-am fi dorit ca acei bani pe care noi și angajații noștri îi plătesc la stat, ori să se regăsească în buzunarele angajaților, ori în serviciile publice. Din nefericire, plătim taxe mari și nu avem servicii de calitate”, a punctat Violeta Radu.
Momente de cumpănă
Cea mai mare provocare de-a lungul timpului pentru Violeta Radu a fost însă să se împartă între familie și afacere. „Așa cum am spus, nu este ușor sa te împarți între ambele, deoarece ambele au nevoie de timpul și atenția ta. Momente de cumpănă au fost numeroase, am depășit numeroase crize de-a lungul timpului care nu au depins de noi ca manageri și asta ne-a costat un stres suplimentar. Chiar și acum este o mare provocare sa depășești acest moment de criză. Am făcut tot ce ne-a stat în putință să depășim criza Covid, dar și a apărut criza energetică cu prețuri exorbitante, iar acum se adaugă și temerea de război”, a adăugat brașoveanca.
Sfatul Violetei pentru tinerele femei care vor să conducă o afacere este să se pregătească de mici, deoarece, în afară de școală, trebuie să ai și veleități de lider, pregătire psihică și fizică, pentru că „este o luptă, nu este ușor”. „Orice ai face, încearcă să fii cel mai bun în ceea ce faci. Dacă ești mamă, fii o mamă bună. Dacă ești muncitor, vânzător, ospătar, secretar, fii cea mai bună în domeniul tău și vei avea o mare satisfacție. Dar mai presus de toate, fii femeie. Dacă la începutul vieții priveam altfel oamenii, acum știu că fiecare avem bătăliile noastre, așa că privește-i cu blândețe. Am învățat și eu lecțiile mele. Trebuie să știți că și antreprenorii sunt oameni și ei au bătăliile lor și în general ei sunt supuși la mai mult stres și poate
uneori reacțiile lor sunt datorită presiunii la câte sunt supuși. Mai ales în România, unde toate structurile de stat sunt ostile antreprenorilor și nu îi ajută, iar politicul nu are o viziune pe termen lung. În timp, am învățat să lupt, dar lupta nu este naturală pentru femei. Femeia trebuie să fie gingașă și feminină. De aceea femeile ar trebui să se ajute între ele, să fie mai empatice unele cu altele. Dar ce vreau să le spun cel mai mult este că femeia poate sa facă ce vrea, dacă își câștigă existența singură, nu cu ajutorul unui bărbat. Bărbatul trebuie privit ca un partener de nădejde, nu ca o sursa de venit”, a argumentat Violeta Radu.