Brașoveanul Valentin Constantin Ogner, în vârstă de 33 de ani, a ajuns să lucreze la Philips, în Eindhoven, după ce a terminat unul dintre cele mai bine cotate mastere din lume. Acesta a studiat în Franța, Finlanda și Olanda, iar în timpul facultății a realizat diverse cercetări în domeniul sănătății.
Valentin Constantin Ogner a făcut Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor din cadrul Universității Transilvania din Brașov, studiind telecomunicațiile, însă a hotărât să nu se înscrie la master în țară. „După terminarea facultății, aveam două opțiuni. Puteam să continui imediat cu un master în domeniu sau să lucrez câțiva ani și să aleg unul care să aibă mai multă relevanță. Astfel, pe la 30 m-am hotărât să fac un master care e cotat ca fiind în primele 10 din lume. Programul se numește IMMIT, International Master in Management of Information Techonology, și este făcut în așa fel încât să ai o experiență complexă și relevantă. Acesta are parteneriate cu 3 universități în Franța, Finlanda și Olanda, unde am avut ocazia să studiez”, spune Valentin.
Singurul român din cadrul programului
După terminarea anilor de studiu, persoanele care absolveau acest program primeau trei diplome diferite în funcție de ceea ce au studiat în cele trei universități partenere. „M-am bucurat că am fost selectat și inițial mi s-a spus că este un master pentru oamenii cu bani, dar, pentru că aveam rezultate foarte bune, de-a lungul celor 2 ani am avut 6 burse atât private, cât și de la Uniunea Europeană sau universitatea la care studiam. Am putut să interacționez cu profesori, experți în domeniu sau oameni care deja lucrau și aveau rezultate excepționale. Din peste 200 de persoane, la final am rămas doar 14 de naționalități diferite, iar eu eram singurul român”, povestește Valentin.
Prima țară în care acesta a studiat a fost în Franța, Marsilia, în capitala adiministrativă a orașului, Aix-en-Provence. „La francezi e mai puțin teoretic și mai mult practic. Cel care a fondat masterul acum 13 ani a venit în Franța în 2010 pentru a-și încuraja studenții să cumpere bitcoin, iar o bună parte din aceștia au investit în astfel de monede. El însă nu a făcut asta, dar a dat sfaturile care trebuiau. Când m-am întâlnit cu el, acesta ne-a spus că ar trebui ca noi să lucrăm în sănătate, iar de atunci am rămas în minte cu această idee”, susține Valentin.
În Finlanda, a făcut cercetare în domeniul sănătății
Mai apoi, brașoveanul a ajuns în Finlanda, sistemul de învățământ de aici fiind pe placul său. „Fiecare profesor te cunoaște și ți se adresează pe nume. El știe nivelul la care ești și pentru acesta nu contează atât de mult testul pe care îl dai la final, ci experiența ta. Individul e tratat autonom cumva, el trebuind să înțeleagă și să își însușească lucrurile pe care le învață. Increderea pe care o oferă studenților este foarte mare. Sunt cele mai fericite persoane pe care le-am văzut vreodată. Am avut un profesor de Enterprise Architecture care oferea consiliere statului finlandez pe reforma sistemelor informatice în special pe partea de sănătate și, pentru că domeniul mă atrăgea, am reușit să fac o lucrare de cercetare pe modul în care platformele pot gestiona actul medical într-un mod benefic”, afirmă Valentin.
De asemenea, statul finlandez oferă sprijin persoanelor care vor să studieze, sistemul de învățământ fiind foarte bine pus la punct. „În Finlanda teoria era aprofundată. Ei preferau să abstractizeze anumite concepte pe care ulterior să le adapteze cazului particular, teoria fiind foarte importantă pentru generațiile următoare. Se concentrează mai mult pe procesul în sine decât pe rezultatul final, însă ceea ce contează este tocmai individul. Ca student finlandez, statul te plătea cu 800 de euro să studiezi. Exista un restaurant generos unde plăteai 2.6 euro și aveai bufet suedez”, spune Valentin.
A primit o oferă de la KPMG Luxemburg, dar a refuzat-o
În Olanda, acesta a locuit în Tilburg și s-a ocupat de Informational Management. Pentru că deja lucrase în domeniul sănătății în Finlanda, a realizat o cercetare pe cont propriu și aici, olandezii având cel mai bun sistem de sănătate din Europa. „Am făcut un proiect de cercetare pe partea de securitate și risc în sistemele de sănătate și am avut 7 spitale cu care am lucrat. Gradul de tehnologizare din Olanda este cu mult peste restul țărilor europene și am avut foarte multe de învățat. Am primit o ofertă de la KPMG Luxemburg, o rețea de firme de consultanță și audit, datorită masterului pe care l-am terminat. Mi-au făcut o ofertă, însă le-a luat prea mult să se decidă. Au așteptat o lună până să îmi dea un răspuns”, povestește Valentin.
Cu toate acestea, dragostea lui era în continuare pentru sistemul de sănătate, din acest motiv el a decis să apeleze la coordonatoarea programului său e master. „I-am spus că am un pic de experiență în cercetare pe partea de sănătate. Ea a fost cea care mi-a făcut legătura cu managerul companiei Vital Health, cea care dezvoltă soluții pentru sistemele de sănătate din Olanda. Aceasta a fost fondată de Meoclinic, cel mai mare spital din lume, acesta aflându-se în state, în Cleveland. Pentru că aveau rezultate foarte bune, au reușit să dezvolte un software atât de bun prin care au câștigat cea mai mare cotă de piață din Olanda. De-a lungul anilor sistemul a fost îmbunătățit, ajungând la nivelul la care este astăzi”, susține Valentin.
A făcut un soft prin care a deschis piețele din Australia și Singapore
Valentin s-a ocupat de cercetare în cadrul companiei Vital Health, aceștia dorind să facă un soft medical care să deschidă piețe din afara Europei. Pentru acest lucru, trebuiau să analizeze reglementările altor state. „Compania era foarte bună pe programare, însă avea anumite forțe limitate în zona de vânzări. Din acest motiv, au încheiat un parteneriat cu Philips care a cumpărat Vital Health pentru mai mult de 200 de milioane de euro. Totul s-a întâmplat în martie. Eu i-am ajutat cu crearea unor anumite instrumente prin care puteau să își dea seama unde și cum anume să vândă, aceștia fiind totodată conștienți de reglementările din zonele respectivă. Astfel, am reușit să deschid două piețe, cea din Australia și cea din Singapore”, spune Valentin.
Ceea ce ar trebui să facă un soft în sănătate ține de două dimensiuni. Acesta coordonează activitatea doctorilor, oferindu-le informații despre profilul paciențului și sugestii de posibile tratamente, și împinge depășește totodată barierele spitalului în cazul bolnavilor cronici. „Dacă suferi de diabet și ai un dispozitiv care îți stochează nivelul glucozei din sânge, în momentul în care el este conectat la telefon și la o aplicație ce comunică direct cu doctorul printr-o platformă, acesta poate ști cum te simți, fără să fie nevoie să programezi o consultație. Datele sunt stocate la nivel de sistem, dar ai și rezultate valoroase în ceea ce privește întreaga populație sau afecțiunile pe care cei dintr-o anumită regiune le au”, afirmă Valentin.
Sotfware-ul trebuie să nu implice niciun fel de risc
Cea mai mare provocare în acest domeniu ține de faptul că trebuie să construiești un soft medical care să nu aibă erori. „Dacă introduci o eroare în sistem și aceasta are o probabilitate de 1% să se întâmple, în cazul în care vei avea 100.000 de pacienți, sigur 1.000 se vor confrunta cu eroarea respectivă. Aparatul care administrează insulină o poate face în funcție de o măsurătoare greșită, pacientul ajungând să fie supus la riscul de a muri. Când faci un software trebuie să îl faci bulletproof, adică fără risc. De asemenea, trebuie să asiguri confidențialitatea și securitatea datelor, întrucât ele sunt proprietatea fiecărui pacient”, povestește Valentin.
Pentru varianta completă a articolului, detalii AICI.