De pe un hectar vrea să ajungă la o recoltă de 80 de tone de mere, nu de cinci – șase, cum se practică în agricultura noastră „strămoșească”. Pentru asta au refăcut un deal în AutoCAD și au plantat pomii cu ajutorul GPS-ului.
Familia Burzo, care deține compania Aromatics din Făgăraș, firmă care furnizează arome alimentare în țară și la export, a investit în ultimii 15 ani într-o livadă de meri și cireși în comuna brașoveană Cincu. Pornită timid, cu câteva hectare, livada a ajuns să se întindă pe o suprafață de 30 de hectare, unde proprietarii vor să practice agricultura intensivă și semiintensivă. „Nu ai nevoie de foarte multe hectare. Cu o suprafață mai mică, poți ajunge la o producție foarte mare, dacă practici agricultura intensivă, ajutat de tehnologiile moderne. De exemplu, în Italia am văzut livezi care ajungeau la 80 de tone de mere pe hectar, pe când în România, cu agricultura clasică, abia ajungi la șase tone”, ne-a declarat Ionel Burzo, cel care în grijă livada, fiul lui Ioan Burzo, cel care a pus bazele companiei făgărășene Aromatics.
„Ne tragem dintr-o familie veche din nordul Ardealului”
Ioan Burzo a ajuns în Făgăraș în anii ’70, fiind angajat ca inginer la combinatul Nitramonia. „Mă ocupam de proiectarea combustibilului pentru rachete”, a povestit acesta. În 1993, a „mirosit” că prin cunoștințele sale poate să facă mult mai mult decât să fie inginer într-o fabrică de stat, așa că a investit în prima fabrică privată de arome alimentare. Firma a crescut foarte mult în ultimii ani, ajungând în 2022 la afaceri de peste 16 milioane de lei, aproape dublu față de afacerile de 9 milioane de lei atinse în 2020.
„Noi ne tragem dintr-o familie veche din nordul Ardealului. Familia noastră s-a ocupat întotdeauna de agricultură. Pe vremea comuniștilor, părinții mei au fost chiaburi. Comuniștii voiau să facă agricultură de la 7 la 15, ca la fabrică, iar ai mei spuneau că nu se poate face agricultură așa, că sunt zile când trebuie să fii pe câmp la 5 dimineața. Atunci i-au asmuțit pe săteni împotriva lor, pentru că voiau să impună un program mai lejer”, povestește Burzo.
Un sătean le-a dat ideea livezii
Înainte de 1990, la Cincu exista o livadă de 200 de hectare. După Revoluție, oamenii au început să își capete terenurile înapoi, dar mulți le-au lăsat în paragină. Puțini au vrut să producă fructe. În urmă cu mai bine de 15 ani, un sătean a dat familiei Burzo ideea de a investi în agricultură. „Am cumpărat câteva hectare, după care am fost prin Europa să văd cum se face agricultură. De exemplu, în nordul Italiei, care are o climă ca a noastră, am văzut livezi de mere de doar câteva hectare de pe care proprietarii reușeau să scoată mai bine de 80 de tone pe hectar. În câțiva ani vom ajunge și noi acolo, pentru că pomii trebuie să ajungă la maturitate”, spune Ionel Burzo. Acesta spune că abia în al cincilea an de rod se poate ajunge la o producție mare.
Tot el a calculat că pentru a deveni profitabil business-ul din agricultură ar trebui să ai măcar o suprafață de 26 – 30 de hectare.
„E foarte greu să faci o livadă de mere pe două hectare sau pe un hectar sau pe jumătate de hectar. Dacă vrei să faci profesional, trebuie irigații, trebuie tractoare – orice afacere are o scară de minimă eficiență – și dacă nu poți să o faci de 20 și ceva -spre 30 hectare o faci degeaba. Am calculat că undeva la 26-30 de hectare devine profitabil, adică devine posibil. Nu prea are rost să faci cu un hectar cu irigații sau cu stropiri. Ca să faci stropiri cu un tractor pe un hectar nu merită cumpărat tractorul, nu poți plăti oamenii. Orice afacere are o scară minimă eficientă, exact ca la Dacia. Dacă nu face 300 de mii de mașini minim pe an acolo, la uzină, se închide uzina”, a explicat Burzo junior.
30.000 de pomi la hectar
Agricultura intensivă înseamnă, printre altele, să fii la curent cu cele mai noi tehnologii din domeniu. Așa a ajuns familia Burzo să planteze 30.000 de pomi pe hectar. Dar nu merii noștri din străbuni.
„În momentul în care densitatea de pomi e așa de mare, nu poți să ții livada fără irigații și fără fertirigații, de fapt, pentru că pământul de acolo nu are suficienți nutrienți cât să susțină atâtea plante. Plantele sunt de vigoare mică, pomul este altoit. Vigoarea fiind mică, au nevoie să fie susținuți, pentru că el este creat să producă fructe, nu să supraviețuiască, așa cum este pomul normal. Și atunci, dacă nu este acoperit de o plasă antigrindină să îl protejeze, dacă nu e susținut de un stâlp de beton și nu e irigat continuu, el nu supraviețuiește. Pomii ăștia au producția optimă”, mai spune Burzo junior.
Sistemul antigrindină a fost creat de o firmă din Italia, specializată în astfel de servicii, după ce tot dealul a fost recreat în AutoCAD – „punct cu punct, punct cu punct, orice curbă de nivel a fost recreată”. Explicația? „Trebuie luați în calcul și curenții de aer. Dacă bate vântul și cade o parte din livadă, trag după ei și restul pomilor. Și atunci, acest sistem trebuie creat de un inginer cu un sort special. Fiecare stâlp de susținere a fost montat prin GPS – a venit un om din Olanda pentru asta și cu un tractor a făcut gaură în pământ la fiecare punct dat de GPS”.
Speră să ajungă la 1.000 de tone de mere livrate în Auchan
După ce livada a fost pusă la punct, Ionel Burzo a încercat să găsească distribuitorii potriviți pentru a-și vinde merele. „Am ajuns la Auchan și am vorbit cu cei de acolo și le-am zis că vreau să investesc într-o livadă intensivă de mere și i-am întrebat ce soiuri se caută. Mi-au zis că se caută Gala, Golden, Red Delicious sau Florina. La început, în primii doi am livrat 100 de tone, apoi 200 de tone, 300 de tone. În anii următori sperăm să ajungem să livrăm 500 de tone, apoi 700 și vom ajunge probabil și la 1.000 de tone livrate”, precizează și Daniel Motoc, administratorul livezii din Cincu.
Extind depozitul de mere. Investiție de 400.000 de euro
Lângă livadă este amenajat depozitul. Cele trei celule actuale, care pot susține o capacitate de 150 de tone, vor fi completate cu alte șapte celule, astfel încât să se ajungă la o capacitate de depozitare de 500 de tone. „Era proiectată extinderea acum câțiva ani, când investiția ar fi fost de 200.000 de euro, dar ne-au întârziat cu autorizațiile, iar acum investiția s-a dublat – undeva la peste 400.000 de euro”, spune Ioan Burzo.
O altă investiție avută în vedere de antreprenorii făgărășeni este o fabrică de sucuri de mere, astfel urmând să exploateze și merele care nu se ridică la calibrul solicitat de retaileri.
