Brașovul este, vara aceasta, teatrul deschis al unor mulțime de evenimente culturale care fac să ofere mai multă frumusețe orașului în care trăim, un aer boem și chiar o plăcere să te plimbi pe străzile sale la ceas de seară. Ajută și vremea, pentru că vara a fost, anul acesta, plină de soare. Toate aceste evenimente sunt, într-o oarecare măsură, susținute de comunitatea locală, prin linii de finanțare alocate de municipalitate sau de județ. Totuși, ele nu se pot desfășura fără ca firmele să se implice. Vorbim de firmele mari, importante, care doresc să ofere comunității din care fac parte bazele realizării unui oraș complex, în care toată lumea poate găsi ceva de făcut.

În acest fel, în momentul recrutării unor angajați, pot transmite mesajul că orașul este unul sigur, bogat cultural și social, iar cetățenii săi nu sunt nevoiți să meargă la București sau la Sibiu să vadă o piesă de teatru.

Statul nu se implică foarte mult în organizarea de evenimente culturale pentru comunitate. Mai finanțează niște sărbători comunale, în care cultul consumului de mici și bere primează, unde politicienii rurali se dau în stambă și acumulează puncte electorale, unde se cheltuiesc o mulțime de bani pe artiști îndoielnici, dar care nu aduc niciun plus la dezvoltarea comunității, la deschiderea minților sătenilor, care preferă să se întoarcă la maneaua de lângă vaca din bătătură.

Statul, în general, te vrea prost, pentru a fi ușor de manipulat și pentru a vărsa voturile către politicieni fără „creier la cap”. Au trecut 30 de ani de la Revoluție, iar România a rămas tot cu zeci de ani în urma democrațiilor consolidate. Puținele exemple pozitive ne ajută să vedem că se poate, dar nu se vrea.

Zilele trecute vorbeam cu un om implicat în organizarea unui astfel de eveniment de gen „rural” și îmi povestea cum o artistă populară a încasat 20.000 de euro pentru 20 de minute de cântat. Mai interesant este că aleșii locali din urbea aeroportuară au și votat în ședința de Consiliu Local ce artiști trebuie aduși la eveniment. Semn că în prin consiliile locale din județ stau adevărați „cunoscători” ai fenomenului cultural de partid. Poate că au uitat că au fost puși acolo să voteze dezvoltarea comunității, nu să își impună preferințele muzicale asupra acesteia.

_______________________________________

A apărut noul număr al revistei de business fwdBV(Forward Brașov), ediția #54 august-septembrie, dedicat afacerilor locale. Printre abordările mediului de afaceri brașovean, proiectele jurnalistice și conținutul exclusiv regăsit în revistă se numără:

Cum construim un mediu de lucru plăcut la birou: 12 comportamente care pot fi corectate

Asigurarea unui climat de lucru plăcut reprezintă unul dintre principalele aspecte care contribuie la motivarea și, implicit, la productivitatea angajaților. Dincolo de criterii precum cele legate de ergonomie, condițiile de temperatură, luminozitate, zgomot etc, este important să ne amintim că fiecare dintre noi aduce cu sine propriile tabieturi și obiceiuri la birou, care uneori pot crea inconveniențe pentru ceilalți colegi.

Familia Burzo investește în cea mai mare livadă de mere din județ, la Cincu

De pe un hectar vrea să ajungă la o recoltă de 80 de tone de mere, nu de cinci – șase, cum se practică în agricultura noastră „strămoșeasca”. Pentru asta au refăcut un deal în AutoCAD și au plantat pomii cu ajutorul GPS-ului.

Viața de dinainte de politică: Antreprenoriat și sport

Szenner Zoltan, politician și vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov: „Antreprenoriat, mișcare sub orice formă, din care principala activitate a fost alpinismul. Nu la nivel de hobby, ci mult peste. Practic în fiecare an știam că vreau să merg pe munte într-o expediție, undeva”.

Testul de supraviețuire al unei brașovence în junga dominicană

Alexandra Porkolab își trăiește viața la maximum. Îi place să exploreze necunoscutul și adrenalina. Așa a decis să participe la „Survivor România 2023”, unul dintre cele mai așteptate reality show-uri din țara noastră.

Comprest în topul salubriștilor din România

Compania brașoveană este în top 3 la capitolul calitate și înnoire a parcului auto, precum și în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de sustenabilitate, după ce a derulat investiții în acest sens de peste 6 milioane de euro în ultimii cinci ani.

Prețul unei reviste este de 20 de lei, iar abonamentul anual (6 ediții) este de 100 de lei. Revista se poate cumpăra, în format fizic sau digital, ediție individuală sau abonament, de pe site-ul www.fwdbv.ro.