Industria brașoveană a urcat tot mai mult de la an la an în cifre absolute. Dacă înainte de anul 2000, comerțul reprezenta activitatea principală a business-ului brașovean, aportul investițiilor străine în industrie a dus la refacerea acestui sector după ce statul român îl abandonase, iar fabricile brașovene începeau să își piardă din strălucirea de pe vremea comunistă.
În condițiile în care Brașovul începuse să producă tot mai mulți șomeri, venirea investitorilor străini a fost privită ca un colac de salvare. În aceste condiții, afacerile județului au început să urce pe fondul nevoilor de servicii ale companiilor înființate de concernele străine care au preluat forța de muncă disponibilizată de stat.
Industria a ajuns acum la o pondere de 45% dintr-un tort al business-ului mult mai mare și mai frumos decât în perioada de început a anilor 2.000, când comerțul era la conducere. Comerțul a rămas la o pondere de 33%, cele două segmente ocupând aproape 80% din business-ul județului.
La ce să ne așteptăm?
Odată cu dezvoltarea industriei, va fi necesară o regândire totală a infrastructurii, pentru că cei care produc au nevoie să își transporte mărfurile spre Vest într-o perioadă cât mai scurtă. De altfel, ceea ce nu au înțeles aleșii noștri până acum este că investițiile în infrastructură duc la dezvoltarea orașului, la atragerea forței de muncă în zona Brașovului, precum și la creșterea salariilor și, de la sine înțeles, a bunăstării locuitorilor zonei. De asemenea, din taxele și impozitele atrase la bugetul local ar urma să crească veniturile administrațiilor locale, care în acest fel ar putea să își finanțeze proiectele sociale, culturale și sportive, dar pot face și alte investiții pentru a atrage alte fonduri la buget. Din păcate, însă, ne-am obișnuit ca în fotoliile de primar să alegem oameni politici, nu manageri.
Brașovul este cea de-a șaptea economie a României, după București, Ilfov, Timiș, Cluj, Argeș și Constanța. Totuși, la o distanță destul de mare de locul 2 cu care ne lăudam înainte de Revoluție. Iar acest lucru se datorează nu atât contextului politic, cât administrațiilor dezamăgitoare pe care le-am avut în ultimii 25 de ani.
În cazul în care s-ar rezolva problema infrastructurii, am putea ca în următorii zece ani să avem și un producător auto important la Brașov, după ce, rând pe rând, am pierdut investiții ca Volkswagen sau Jaguar. Problema în venirea acestora nu a fost doar infrastructura sau scăderea calității forței de muncă, ci și abramburelile administrative sau forțarea investitorului de a achizișiona terenuri ăntr-o anumită zonă, unde aveau anumite persoane interes.
Industriile de forță ale Brașovului
În ultimii ani s-a observat avansul luat de industria auto. Dacă investitorii germani se pot lăuda acum că nicio mașină produsă în Germania nu se face fără să aibă în angrenaj cel puțin o componentă produsă în Brașov, nu trebuie uitate și celelalte industrii care sunt bine reprezentate la Brașov – industria alimentară (aici avem unii dintre cei mai importanți producători de carne, ouă, lactate din România), industria textilă și chiar industria energiilor regenerabile.
Puțini știu că la Brașov se produc, în lohn, e drept, pantofi pentru cele mai renumite branduri din lume, dar se oferă și componente pentru instalațiile eoliene, de exemplu. Produsele alimentare brașovene se găsesc în rafturile din Germania, Anglia, Italia, dar și în marile magazine din Grecia sau Ungaria. De altfel, Brașovul s-a făcut remarcat cu o industrie diversificată, în afară de industria extractivă toate fiind reprezentate aici.
