Cum dezvoltăm Brașovul? Îl aglomerăm, renunțăm la peisajele ce au creat identitatea orașului sau regândim cartierele, înlocuim asfaltul cu spații verzi, mutăm mașinile în parcări suspendate și dezvoltăm transportul public, astfel să gândim ca elvețienii sau măcar ca pionierii din Cluj, care au devenit avangarda în materie de imobiliare ?!

Într-un interviu acordat revistei de business Forward Brașov, primarul Brașovului Allen Coliban și arhitectul Johannes Bertleff, consilierul său în domeniul urbanismului ,au vorbit despre nou viziune care trebuie aplicată pentru o dezvoltare imobiliară armonioasă a orașului de la poalele Tâmpei în următorii ani.

Aarhitectul Johannes Bertleff este de părere că pe lângă focusul acordat construirii noilor cartiere este necesară și refuncționalizarea celor existente. „Vechile cartiere s-au aglomerat, au fost practic devorate de mașini și ne confruntăm cu o lipsă a spațiilor verzi. Dacă am aspira aceste parcări care s-au amenajat între blocuri, am câștiga spații verzi. Tocmai de aceea trebuie să vedem cum putem construi micro-parcări etajate de reședință în anumite puncte din cartiere. Suntem deschiși către trendul în mobilitate la nivel european, care spune că viitorul nu mai este al automobilului personal, ci al transportului interurban public, care să fie foarte bine creionat, astfel încât să îl utilizezi tot timpul, iar automobilul să îl folosești doar atunci când pleci în exterior, pe un drum mai lung”, a explicat arhitectul.

Mutăm parcările dintre blocuri și le transformăm în spații verzi

De asemenea, primarul Brașovului a subliniat faptul că parcările supraetajate pot fi o metodă de înverzire a orașului, însă, deocamdată, este o înțelegere greșită atât la nivel guvernamental, cât și la nivel european, că tipul acesta de parcări sunt de fapt investiții în betoane și nu sunt investiții verzi. „Am abordat acest subiect și în cadrul Asociației Municipiilor și la Ministerul Fondurilor Europene, în contextul în care nu prea mai sunt finanțări nerambursabile dedicate unor astfel de proiecte. Consider că pot fi considerate infrastructură verde, atâta timp cât muți autovehiculele pe verticală și recâștigi spații între blocuri pe care să le transformi în spații verzi”, a explicat primarul.

Transportul în comun într-un oraș dens, spune Johannes Bertleff, este o mișcare centripetă, astfel că totul trebuie recalibrat dând importanță cartierelor, iar în acest sens, un mijloc de transport de o capacitate mai mare este de bun augur.

Trebuie să salvăm și peisajul montan care a definit Brașovul

Arhitectul Johannes Bertleff a ținut să sublinieze faptul că intenția noii administrații a Brașovului nu este în nici un caz de a stopa dezvoltările imobiliare, deoarece acestea sunt un trend al vremii actuale, însă acestea trebuie direcționate spre zonele care suportă ridicarea de noi construcții.

„Avem zone pe care trebuie să le protejăm, cum ar fi centrul istoric și peisajele din jurul acestuia. În PUG-urile mai vechi, toate dealurile erau destinate locuirii, umplerii orașului, dar între timp ne-am dat seama că peisajul definește și trebuie să construim în jurul acestuia. Tocmai pentru că s-a dezvoltat haoticm am constat că avem un oraș poluat și cei care vin aici pentru aerul de munte nu-l prea găsesc, de aceea trebuie să salvăm peisajul din jur. În plus, orașul este finit și ca tramă stradală, de aceea trebuie să fim atenți cu reglementările urbanistice pe care le vom impune. Tocmai de aceea sunt PUZ-uri care au expirat și trebuie reînnoite, însă acest lucru doar în concordanță cu noul PUG, care trebuie să fie foarte atent la protejarea anumitor zone, care sunt importante și care practic definesc Brașovul”, a susținut Bertleff.

Interviul complet poate fi citit în numărul 39 al revistei de business Forward Brașov.