Potrivit informațiilor furnizate de Comisia Europeană, deficitul de colectare a TVA din România a înregistrat cel mai mare nivel în Uniunea Europeană. Conform celor mai recente date privind deficitul de colectare a TVA, statele membre ale UE au înregistrat pierderi de venituri din TVA în valoare de aproximativ 61 de miliarde de euro în 2021, ceea ce reprezintă o scădere semnificativă de aproximativ 38 de miliarde de euro față de datele revizuite din 2020. Majoritatea statelor membre UE au făcut progrese în ceea ce privește asigurarea conformării la plata TVA, conform unui raport publicat marți de Comisia Europeană și citat de Agerpres.
Această sumă de 61 de miliarde de euro reprezintă pierderi de venituri datorate fraudei și evaziunii fiscale în domeniul TVA, precum și practicilor de optimizare și evitare a TVA-ului, falimentelor neintenționate, insolvențelor financiare și erorilor de calcul.
Discrepanțele dintre statele membre ale UE au rămas consistente în 2021, iar România a înregistrat cel mai mare deficit de colectare a TVA, cu o pierdere de 36,7% din veniturile din TVA. Ea a fost urmată de Malta cu 25,7%, Grecia cu 17,8% și Lituania cu 14,5%. Pe de altă parte, Țările de Jos au înregistrat cele mai mici deficite, cu o pierdere de doar 0,2%, urmate de Finlanda cu 0,4%, Spania cu 0,8%, Estonia cu 1,4% și Slovenia cu 2%. De menționat că în 2020, România se confrunta deja cu cel mai mare deficit de colectare a TVA, însă estimările inițiale pentru 2022 indică o îmbunătățire a situației TVA, conform Comisiei Europene.
În termeni nominali, cele mai mari deficite de colectare a TVA în 2021 au fost înregistrate în Italia (14,6 miliarde de euro), Franța (9,5 miliarde de euro) și România (9 miliarde de euro).
În timp ce unele pierderi de venituri sunt inevitabile, acțiunile decisive și răspunsurile politice orientate pot face o diferență semnificativă, în special în ceea ce privește digitalizarea sistemelor fiscale, raportarea tranzacțiilor în timp real și utilizarea plăților electronice, așa cum se arată în raport.
Raportul se concentrează în mod special pe România, unde deficitul de colectare a TVA rămâne ridicat și aproape neschimbat de-a lungul mai multor ani. De la anul 2000, când a fost publicat primul studiu al UE privind decalajul TVA, deficitul de colectare a TVA din România a fluctuat constant peste 30%. În plus, acest deficit a fost semnificativ mai mare decât în oricare alt stat membru în perioada cuprinsă între 2000 și 2021, variind între 33,2% și 39,7% între 2013 și 2021.
Cu toate că au existat condiții favorabile pentru a îmbunătăți conformarea la plata TVA, decalajul a rămas ridicat. În ansamblu, între 2013 și 2021, economia României a înregistrat o creștere de 34% în termeni reali. De asemenea, Guvernul a redus semnificativ nivelul TVA prin scăderea cotei standard cu 4 puncte procentuale în ianuarie 2016 și încă 1 punct procentual în 2017. Cu toate acestea, această reducere semnificativă a cotei nu a avut un impact vizibil asupra conformării la plata TVA.
Măsurile întreprinse de administrația română sunt similare cu cele adoptate de Letonia, Ungaria, Polonia și Slovacia. În efortul de a combate frauda intracomunitară prin intermediul unor firme fantomă (Missing Trader IntraCommunity – MTIC), România a introdus și a extins mecanismul intern de taxare inversă în 2013 și 2016.
De asemenea, România a implementat un mecanism obligatoriu de împărțire a plăților pentru persoanele impozabile și instituțiile publice cu datorii fiscale restante sau aflate în proceduri de insolvență. Acest mecanism a fost în vigoare între 2018 și 2020. În plus, în 2018, România a introdus case de marcat electronice pentru firmele mijlocii și mari.
Măsurile similare adoptate, condițiile macroeconomice și alți factori, cum ar fi popularitatea plăților digitale sau nivelul de corupție, nu diferențiază clar România de celelalte state membre care au înregistrat îmbunătățiri semnificative în privința conformării la plata TVA. Totuși, se remarcă o diferență semnificativă în ceea ce privește raportarea digitală a tranzacțiilor cu TVA între România și celelalte state. Spre deosebire de Letonia, Ungaria, Polonia și Slovacia, plătitorii de TVA din România nu erau obligați să raporteze datele tranzacțiilor până în 2022.
Aceasta probabil a avut un impact negativ asupra eficienței aplicării impozitelor. În plus, auditurile fiscale au fost considerate ineficiente conform standardelor internaționale. Cu toate acestea, Agenția Națională de Administrare Fiscală a făcut schimbări recente în modul său de funcționare. Începând cu 2022, companiile mari sunt acum obligate să transmită informațiile fiscale prin intermediul noului sistem SAF-T. Acest sistem a fost extins la întreprinderile mijlocii începând cu 2023, iar din 2025 va fi implementat și pentru companiile mici. Estimările preliminare arată o scădere a deficitului de colectare a TVA în 2022 cu aproximativ 1,5 puncte procentuale (pp). Cu toate acestea, impactul acestei implementări nu va fi probabil vizibil decât la o dată ulterioară, când estimările de conformitate pentru anii viitori vor fi disponibile.