Satul sustenabil din Sohodol Bran: „Tribul nostru se extinde din ce în ce mult”

Nomad Ecovillage a început de la un vis ambițios pe care trei tinere românce, aflate în colțuri diferite ale lumii, l-au avut, fără a ști una de existența celeilalte. Fiecare dintre ele a vrut să lucreze și să trăiască împreună cu oameni cu aceleași valori. A fost nevoie de o perioadă de criză la nivel mondial pentru ca acestea să se întâlnească și să simtă că, în sfârșit, și-au găsit tribul. Autor: Bianca IVAȘCU Originară din București, Emilia Prodea a locuit timp de peste 10 ani în Islanda și în Anglia, ocupându-se de diverse proiecte de sustenabilitate și de calitate ale unui ONG global din domeniul turismului. Odată cu pandemia de Covid-19 însă, s-a trezit fără slujba solicitantă pe care o îndrăgea atât de mult.

„M-am întrebat ce mi-aș dori să fac și am pus pe hârtie modul în care ar arăta viața ideală, dacă m-aș întoarce în România. În afara țării, mai ales în Islanda, am trăit într-o comunitate, astfel încât am căutat ceva asemănător și aici, dar nu am găsit. Totuși, m-am gândit că aș putea crea eu o comunitate și am scris viziunea, misiunea, obiectivele și tot ceea ce aveam în minte. Mi-am făcut planul și m-am decis să mă întorc în țară și să caut locație, asociați și colaboratori pentru a-mi realiza visul, acela de a face parte dintr-o comunitate care trăiește în perfectă armonie cu mediul înconjurător. Mi-am pus target 6 luni. Încă din prima saptamana după întoarcerea în România am aflat ca voi avea în continuare slujba din Anglia și avantajul principal era că puteam lucra digital, de oriunde din lume”, povestește zâmbind Emilia.

Apropiații săi au fost foarte reticenți în momentul în care au auzit ce anume își dorește Emilia să facă, însă acest lucru a ambiționat-o și mai mult să își ducă visul la bun sfârșit. Ca urmare, s-a mutat singură în Brașov în septembrie 2020.

„A urmat un șir continuu de sincronicități, căci nu le pot numi coincidențe. Gazda la care am stat în primele zile în Brașov, Tavi, lucrează în domeniul turismului în Transilvania și m-a ajutat cu multe informații pentru care îi sunt foarte recunoscătoare. Eu deja vizitasem câteva terenuri în Dâmbovicioara, Măgura, Ciocanu și Rucăr, însă prin el am ajuns să aflu de Sohodol și să o întâlnesc pe Simona. Tavi lucra pentru epicvisits.com, un site nou care promovează experiențe autentice în România și eu am vrut să fiu prima clientă care face o rezervare. Nu a funcționat site-ul în acel moment așa ca am fost pusă în legătură cu Simona, manager în turism la un ONG de mediu. Ea este cea care coordona tururile de observare a faunei din Munții Făgăraș, iar noi două ne-am conectat din prima. Pe atunci, povesteam ceea ce îmi doream să fac fiecărei persoane cu care mă întâlneam. În clipa în care Simona a auzit despre întreg conceptul, a exclamat emoționată că și ea are același vis!”, spune Emilia.

În căutarea unei comunități cu valori sănătoase

Simona Bordea este din Zărnești, a copilărit pe culmile din Piatra Craiului, iar de când se știe iubește cu tot sufletul ei muntele și natura. În timpul facultății, înainte să își susțină lucrarea de licentă, a văzut filmul „La Belle Verte” pe care îl recomandă cu drag tuturor.

„În film era vorba de o civilizație de pe o planetă utopică, mai mică și, totuși, mai evoluată decât Pământul. Practic, locuitorii ei își împărțeau recoltele și aveau un stil de viață în perfectă armonie cu natura, astfel încât puteau să trăiască sute de ani. Mai mult decât atât, comunicau prin telepatie. La un moment dat, unul dintre ei vine și pe planeta noastră, iar aici constată cât de involuați sunt oamenii, sclavi ai unui industrialism nociv. M-a impactat extrem de tare filmul acesta și mi-am zis că aș vrea să fac și eu parte dintr-o comunitate ale cărei valori să fie sănătoase, din dragoste pentru tot ce înseamnă natură și viață”, relatează Simona.

Fiind studentă la Cluj, tânăra a început să se intereseze de existența unor comunități ecologice din țara noastră și a găsit una înființată de o româncă și un francez chiar în Munții Apuseni. A decis să se alăture acesteia ca voluntar și a ajutat la construirea caselor din baloți de paie.

„A fost un sentiment foarte fain, fiindcă am lucrat inclusiv în anotimpul rece. Câteva săptămâni mai târziu, am finalizat căsuța. Când am intrat înăuntru și am văzut ce am reușit să construim cu mâinile noastre din resurse atât de puține, am realizat cât de mult contează forța oamenilor, a unei comunități. Însă a fost nevoie să mai trec un pic prin viață, prin experiența de a lucra într-o corporație, să călătoresc prin lume, să-i înțeleg diversitatea, să învăț cu și de la alți oameni, pentru a o întâlni, în sfârșit, pe Emilia, o persoană care avea visul pe care l-am sădit eu cu mai mult timp în urmă. Totuși, nu m-am gândit că aș putea fi chiar eu cofondatoarea unei astfel de comunități! Acele zile în care am observat fauna din Munții Făgăraș au reprezentat o călătorie cu sens. Pe lângă faptul că am surprins cerbi, ciute și zimbri în habitatul lor natural, noi două schimbam idei legate de astfel de comunități ecologice care trăiesc în armonie cu natura. Atunci mi-am dat seama că ne completăm: Emilia e strategică și practică, are o idee si o pune pe hartie, iar eu sunt o fire creativă și artistică, cu atenție la detalii, care deja își imagina cum va face cursuri de yoga în comunitate. Și pentru că o comunitate nu se construiește de la sine, următoarea întrebare a fost: cine va bate cuiele? Aici intervine al treila stâlp, Alexandra, pe care am cunoscut-o într-un program de studenți în Sun Valley, America, în anul 2010”, își amintește Simona.

Visa să aibă propriul sat

Alexandra Blaga s-a născut în Bistrița și a studiat timp de 5 ani businessul, domeniu în care a lucrat pentru o perioadă de 6 ani în care a evoluat enorm. A crescut de mică printre meșteri și a „furat” meserie, iar în locul ei natal chiar a construit o căsuță în copac. Încă din copilărie voia să aibă satul său și să fie primar.

„Îmi amintesc că aveam o grămadă de facturi de plătit și am decis să îmi fac o cabană unde trăiesc și acum și nu trebuie să plătesc nicio factură, în afară de cea de telefon. În momentul în care mi-a povestit Simona despre Emilia și despre visul lor, mi-am spus că trebuie neapărat să ne întâlnim. Pe 13 noiembrie 2020 noi bătusem palma, iar în mai 2021 am venit aici cu cortul. Eram 3 fete, 4 căței și o rulotă pe un teren de 5 hectare. Proprietarul acestuia a avut încredere în visul nostru și îi mulțumim pentru asta, el fiind o persoană pasionată de natură. La inițiativa lui, s-a derulat și o companie de reîmpădurire în care au fost plantați 7.800 de puieți în primăvara trecută. Va fi o viitoare pădure”, spune Alexandra, arătând spre copacii de la baza terenului.

5 corturi cu câte o tematică atent aleasă

Aici fiecare colțișor are o poveste, începând cu modul în care s-au cunoscut cele trei tinere și până la orice mic detaliu care contribuie la întreg conceptul Nomad Ecovillage. Axul principal al proiectului este comunitatea, în jurul căreia gravitează un stil de viață minimalist, în comuniune cu natura.

„Suntem poziționați între 2 parcuri, respectiv Parcul Național Piatra Craiului și Parcul Natural Bucegi. Pe acest teren au fost înainte două odăi vechi care erau folosite ca adăposturi pentru animale. Din prima au păstrat foarte multe elemente și se poate observa îmbinarea dintre vechi și nou. Nu au reușit să reabiliteze a doua clădire, întrucât lemnul era foarte cariat. Pe lângă cele două odăi, avem 5 corturi, fiecare având o tematică diferită, atent aleasă în funcție de pasiunile noastre comune, astfel: nomad, muzică, munte, călătorie și trib. Avem corturi de glamping, domuri, dar și un cort în formă de cabana A frame, astfel încât turiștii să aibă experiențe cât mai diverse. Pentru tot ceea ce am construit aici, am folosit produse de curățenie bio, vopsele pe bază de apă și am tratat lemnul cu ulei de in, tocmai pentru a avea un impact cât mai mic asupra naturii”, afirmă Alexandra.

Momente unice la peste 1.100 de metri altitudine

Cele trei tinere lucrează în sfera ecoturismului, funcționând ca o microcomunitate într-o comunitate mai mare. Pe lângă faptul că turiștii se pot bucura de o cazare inedită la peste 1.100 de metri altitudine, ei experimentează gustul produselor locale și se implică activ în pregătirea meselor și a activităților din comunitate.

„Organizăm ieșiri în natură în care identificăm plantele și ciupercile comestibile și le culegem pentru a le găti mai târziu împreună. Chiar am făcut sirop de muguri de brad, socată și ciulama de ciuperci cu ce am găsit în timpul ieșirilor noastre. În plus, ne-am creat o rețea de producători locali de la care achiziționăm brânzeturi, ouă, lapte, iar împreună cu oaspeții noștri gătim rețete locale. Fiecare se implică, fie că este vorba de tăierea legumelor, adunatul ciupercilor sau culegerea cimbrului. După ce mâncăm, ne adunăm în jurul unui foc de tabără și ținem concerte. Cântăm muzica folk și cântece de munte la chitară și tamburină. Tot mai mult, tindem să uităm acele momente simple, dar pline de semnificație, pe care le-am trăit în studenție, la cabane, în jurul focului. Ne dorim ca aceste obiceiuri frumoase să fie readuse la viață. Chiar și cei care ne vizitează sunt surprinși când realizează că încă își amintesc versurile melodiilor. Îi vezi cum trăiesc și rememorează cu nostalgie anumite momente din viața lor. În plus, avem cursuri de yoga și dans, programe de voluntariat ecologic, drumeții ghidate, organizate de experți. Doritorii ne găsesc aici din mai până în octombrie”, susține Simona.

Își doresc să vină în sprijinul comunităților locale

Primii oaspeți care au venit la Nomad Ecovillage, în 2021, au fost chiar din Dubai, iar de atunci tot mai mulți străini au ajuns în apropierea Brașovului, la Bran. Totuși, principalii turiști care trec pragul locației sunt românii, aceștia arătându-se încă de la început interesați de proiect și de comunitate.

„Durata medie de ședere a turiștilor este de 3 zile, dar avem și cereri de la străini care vor să petreacă o săptămână sau chiar 10 zile aici. Am cazat persoane din Estonia, Finlanda, Malta, Belgia, Spania, Italia, Marea Britanie, Ucraina, Slovacia, Elveția, Republica Moldova, dar și de pe alte continente, precum SUA, Coreea de Sud, Brazilia, Kenya și Australia. Deși inițial ne-am gândit că vom fi o locație care va primi în mare parte străini, ne-a surprins plăcut faptul că românii sunt de departe principalii vizitatori pe care îi avem. De asemenea, cuplurile au venit la Nomad Ecovillage în luna de miere sau pentru a face fotografii de nuntă, iar în acest an a avut loc aici și o cerere în căsătorie. Noi suntem o comunitate nomadă, astfel încât proiectul a fost gândit pentru a se muta, iar noi intenționăm ca iarna să călătorim. De aceea corturile, domurile și platformele sunt împachetabile, pentru a fi demontate și a fi mutate cât mai ușor. Ne dorim ca în viitor să găsim și alte locuri cu potențial, dar nevalorificate turistic, iar, cu ajutorul experienței noastre, să facem în așa fel încât să punem și alte zone pe hartă, pentru a veni astfel în sprijinul comunităților locale”, afirmă Simona.

Privite cu reticență pentru că sunt femei

Întrucât orice proiect vine la pachet cu mai multe provocări, cele trei tinere au avut o serie de încercări pe care le-au depășit cu brio și din care au învățat enorm. Cea mai mare dintre ele a fost însă faptul că sunt femei, iar anumiți colaboratori nu le-au luat în serios.

„Noi suntem în general vesele și zâmbitoare, mai <<flower power>>, motiv pentru care uneori nu suntem luate în serios. Spre exemplu, am comandat câteva sobe cu care am dotat corturile, iar furnizorii nu au vrut să îmi spună cum anume să schimb o piesă, cerând să vorbească cu un bărbat. I-am sunat de 4-5 ori, i-am rugat insistent să îmi explice, însă nu m-au băgat în seamă. În final, m-am uitat la un tutorial pe Youtube. În plus, alții ni se adresau cu <<măi fetițelor>>, lucru destul de deranjant. Suntem totuși în 2022 și încă se întâmplă asta…”, povestește Alexandra..

Cu toate acestea, tinerele și-au urmat planul și au continuat să lucreze neîncetat la visul lor. Nucleul Nomad Ecovillage a fost întotdeauna acela de a crea valoare și experiențe unice pentru membrii comunității, valorile principale fiind înțelegerea, respectul intercultural și grija față de mediul înconjurător.

„Alexandra e o mică legendă aici în sat, fără nicio urmă de modestie. Înainte să venim aici, dealul acesta era la fel ca multe altele din zonă. Localnicii veneau cu animalele la păscut. La un moment dat, au aflat că se află aici o fată care construiește, cară bârne și bate cuie, astfel încât au vrut să o cunoască. Ea este cea care ne ajută să realizăm orice lucru de care avem nevoie. Trebuie doar să îi spunem dorința noastră”, spune mândră Emilia.

 „N-ai nevoie de foarte multe ca să fii fericit!”

Nomad Ecovillage poate fi asemănat cu un glamping, însă este mai mult de atât, pentru cele trei tinere reprezentând cel mai bine cuvântul „acasă”. Tocmai datorită acestui motiv vor ca și alte persoane să se bucure de natură și să aibă un stil de viață sustenabil.

„Am călătorit și am locuit în mai multe țări de-a lungul timpului și ne-am dat seama că ai nevoie de foarte puține bunuri materiale pentru a fi fericit, iar împlinirea sufletească ți-o poți găsi cu ușurință în natură. Nomad Ecovillage e acasă pentru noi, iar atunci când deschidem dimineața ușa rulotelor (căsuțele noastre pe roți) și vedem munții din jurul nostru, atunci realizăm că trăim viața pe care ne-am imaginat-o. Iar cel mai important lucru este că tribul nostru se extinde din ce în ce mai mult, vin aici oaspeți cu care putem împărtăși poveștile și valorile noastre. În final, aceștia pleacă inspirați și motivați să își urmeze propriile visuri”, încheie zâmbind Emilia.