Replica funcțională realizată după o presă tipografică rotativă a readus la viață istoria scrisului la Muzeul “Casa Mureșenilor” din Brașov, păstrând memoria unei familii care a fost profund legată de presa și cultura scrisă a Brașovului și a întregului spațiu românesc din Transilvania. Reconstituirea tipografiei care a existat în secolul al XIX-lea a urmărit să transforme muzeul brașovean dintr-un spațiu pasiv într-unul participativ, în care vizitatorii pot înțelege prin experiență directă ce a însemnat tiparul în epocă.
Replica funcțională după o presă tipografică rotativă a fost realizată în cadrul unui proiect finanțat prin Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) în anul 2014, „De la Gutenberg la Mureșianu – proiect de reconstituire a unei tipografii istorice” – un program care a sprijinit recuperarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial și tehnic românesc. Proiectul a răspuns unei nevoi reale pe care Muzeul „Casa Mureșenilor” o resimțea de multă vreme: aceea de a nu lăsa istoria tiparului să rămână doar o pagină scrisă în cataloage sau o vitrină cu obiecte statice, ci de a o readuce la viață în fața publicului.
„Scopul reconstituirii a fost, în primul rând, unul educațional și patrimonial. Muzeul «Casa Mureșenilor» păstrează memoria unei familii care a fost profund legată de presa și cultura scrisă a Brașovului și a întregului spațiu românesc din Transilvania. A avea o presă tipografică funcțională în acest context nu este un simplu element decorativ, ci o mărturie a felului în care cuvântul tipărit a modelat conștiința națională și culturală a comunității. Astfel, reconstituirea a urmărit să transforme muzeul dintr-un spațiu pasiv într-unul participativ, în care vizitatorii pot înțelege prin experiență directă ce a însemnat tiparul în epocă”, a explicat Valer Rus, directorul Muzeului „Casa Mureșenilor”.
Proiectul a presupus o muncă de cercetare și documentare atentă, înainte de orice intervenție practică. Echipa implicată a studiat surse istorice, iconografice și tehnice pentru a înțelege cu precizie mecanică și morfologia presei tipografice rotative specifice perioadei de referință.
„Am efectuat, inclusiv, o vizită de documentare la Muzeul Gutenberg din Mainz. Reconstituirea nu a urmărit o simplă reproducere estetică, ci realizarea unui instrument autentic din punct de vedere funcțional — o replică cu care se poate lucra efectiv, respectând principiile tehnice ale originalului. Instrumentarul specific tipografiei cuprinde elementele esențiale ale meseriei: caractere mobile din metal (literele și semnele tipografice individuale), forme de culegere în care acestea sunt aranjate și fixate pentru a compune textul, role de cerneală pentru tuș, precum și suportul mecanic al presei în sine, cu roată și mecanismul de presare. Fiecare componentă a fost gândită astfel încât să poată fi utilizată în demonstrații publice, fără a sacrifica acuratețea istorică. Rezultatul este un ansamblu coerent care reconstituie atmosfera și logistica unui atelier tipografic de secol XIX”, a adăugat Valer Rus.
Expoziția, găzduită în două săli
„Vernisajul expoziției «Tipografia A. Mureșianu» a avut loc în data de 23 septembrie 2014, ora 11.00, iar în cadrul proiectului s-au realizat demonstrații gratuite pentru 150 de elevi brașoveni. Expoziția a fost găzduită în două săli. Pe lângă panourile expoziționale cu informații despre: principiile tipografice – xilogravura inventată de chinezi, tiparniţa lui Gutenberg, tiparul cu zaţ, tiparul offset, folosit în zilele noastre, un scurt istoric al evoluţiei hârtiei, au fost expuse şi alte obiecte din sfera tiparului, şi anume: o presă tipografică, un mimeograf (utilizat la începutul secolului XX pentru emiterea ordinelor militare în S.U.A.) şi o maşină de tăiat hârtie din prima jumătate a secolului XX. Piesa centrală a expoziţiei a reprezentat-o maşina de tipărit, o replică după rotativa de „mare viteză” folosită în tipografie”, a declarat Marinela Loredana Barna, muzeograf în cadrul Muzeului „Casa Mureșenilor” Brașov.
Astăzi, replica se află în sala dedicată activității ziarului „Gazeta de Transilvania”/ „Gazeta Transilvaniei” și a tipografiei.
„Mașina de tipărit este folosită în cadrul atelierelor dedicate elevilor, vizitatorilor, în general, spre a exemplifica modul de funcţionare a unei maşini tipografice. Participanții îşi pot imprima cu ajutorul literelor mobile şi a maşinii tipografice, numele pe o replică a ziarului «Gazeta Transilvaniei» şi să o păstreze, ca suvenir”, </em>a adăugat Marinela Loredana Barna.
„Această dimensiune participativă este deosebit de apreciată în cadrul programelor educaționale dedicate elevilor și tinerilor, pentru care contactul nemijlocit cu tehnica tipografică devine o lecție vie de istorie a comunicării și a culturii scrise”, a precizat Valer Rus.
Sunt urmați pașii autentici ai meseriei de tipograf
Demonstrația de tipărire la presa reconstituită urmează pașii originali ai meseriei de tipograf, replicând gesturile și logica de lucru ale atelierelor din secolul al XIX-lea.
„Avem inclusiv șorțuri și mâneci pentru micii tipografi. Procesul debutează cu culegerea textului: literele mobile sunt selectate din casete speciale și aranjate manual, una câte una, în culegător – un mic instrument metalic în care rândul de text prinde formă, de la dreapta la stânga, în oglindă față de modul în care va apărea pe hârtie. Literele și cuvintele culese sunt apoi transferate și fixate într-o ramă fixă, alcătuind forma tipografică gata de imprimare. Urmează cerneluirea: cu ajutorul rolelor, cerneala este distribuită uniform pe suprafața caracterelor. Foaia de hârtie este așezată cu grijă, iar mecanismul presei intră în acțiune — prin apăsare controlată, cerneala se transferă de pe caractere pe hârtie, iar textul apare. Foaia este ridicată și lăsată să se usuce, iar rezultatul este vizibil imediat: un text tipărit după regulile meșteșugului tradițional. Întregul proces, explicat pas cu pas de mediatorii muzeului, durează câteva minute și oferă o înțelegere concretă a efortului, precizia și răbdarea pe care le presupunea tipărirea în epocă — în contrast cu rapiditatea lumii digitale de azi”, a subliniat Valer Rus, directorul Muzeului „Casa Mureșenilor”.
Tipografia A. Mureşianu
În 25 decembrie 1877, „Gazeta de Transilvania”, ziarul cel mai longeviv și cu rolul cel mai important în mișcarea națională a românilor din aceastã provincie, își informa cititorii că, odată cu începutul anului 1878, ziarul urmează să aibă un nou director și redactor, în persoana lui Aurel Mureșianu (1847-1909), fiul lui Iacob Mureșianu. Lupta pentru înființarea unei tipografii românești la Brașov este câștigată în anul 1888 de Aurel Mureșianu, cel care, prin întreaga sa activitate, va veni în sprijinul învățământului în limba română și, mai ales, în susținerea ideii naționale a românilor transilvăneni. Se păstreazã și astăzi documentele prin care Aurel Mureșianu cerea, la 30 decembrie 1887, magistratului orașului Brașov dreptul de înființare a unei tipografii.
Mașina de tipărit a fost adusă de la Viena
Tipografia, alături de librărie, își avea sediul pe Șirul Inului nr. 22 (astăzi Muzeul „Casa Mureșenilor”), la parter, apoi în încăperile din față de la etaj.
Mașina de tipărit a fost adusă de la Viena, iar hârtia provenea din diverse centre, precum Pesta, Viena sau Brașov. În afarã de mașinist, pe nume Schiller, lucrătorii tipografi erau în majoritate din Șcheii Brașovului: Nicolae Furnică, Olteanu, Urzică, Nicolae Spudercă (locuiau pe strada Curcanilor), Gârneț, Frigător, Grădinaru (locuiau pe strada Comuna din Paris), Ion Neamþu (strada Pe Tocile), Danciu Maria – lucrător la mașina mare (strada Cacova de Mijloc), Constantin Pop – conducãtor tehnic, Dumitru Sfetea – zețar, Zernoveanu – zețar. Toate sunt nume care au devenit cunoscute în Brașov datoritã meseriei lor, creându-se astfel și o școalã tipografică românească, una care avea să pregătească ucenici și lucrători pentru atelierele tipografice din toatã Transilvania. De-a lungul existenței sale, pe lângă „Gazetă”, tipografia „A. Mureșianu” a editat diverse publicații, precum: „opuri și broșuri, statute, foi periodice, imprimate artistice, tabele, etichete, liste cu prețuri, programe elegante, bilete de logodnã și de nuntă” etc., care aveau drept scop nu numai ridicarea nivelului cultural, ci și satisfacerea unor cereri ale pieței vremii. O contribuție importantã la administrarea „Gazetei” și a tipografiei familiei a avut-o Elena Mureșianu, după moartea soțului său, Aurel, în anul 1909.
Tipografia, cumpărată cu 416.000 lei
Numeroase sunt scrisorile în care Elena cere sprijinul fiului său, Aurel A. Mureșianu, în condițiile în care îi lipseau resursele financiare pentru buna administrare a tipografiei. În 1934, tipografia a ajuns într-o situație financiarã deficitarã și a fost oferită spre vânzare Asociațiunii ASTRA Brașov. Astfel, în ședințele Consilului Județean Brașov din 7 noiembrie, 29 noiembrie și 10 decembrie 1934, s-a hotărât acceptarea ofertei: tipografia a fost cumpărată cu 416.000 lei, iar conducător al ei a devenit Ioan Colan. Așa avea să se încheie un capitol din istoria unei tipografii românești, însă tot așa avea să se scrie un alt capitol din viața aceleiași tipografii, sub un alt nume: Tipografia Astra.
Secolul al XX-lea deschidea seria instrumentelor moderne, în primul rând al celor electronice în ceea ce privește activitatea tipograficã, impunându-se astfel computerul și internetul ca mijloace mult mai practice în transmiterea și globalizarea informației.
