În 2025, Kronospan a colectat peste cinci milioane de tone de lemn reciclat la nivel internațional. Aproximativ 75.000 de tone au fost recuperate în România Ce se întâmplă cu un palet după ultima livrare? Dar cu mobilierul vechi, resturile dintr-un atelier sau lemnul rămas în urma unei construcții?
Într-un sistem liniar, drumul lor se încheie aici. Într-un sistem circular, acesta poate fi începutul unei noi etape.
Lemnul poate fi colectat și transformat din nou în materie primă sau produs finit. Poate reveni în casele noastre sub forma unei plăci pentru mobilier, a unui element de construcție sau a unei suprafețe interioare. Iar ceea ce nu mai poate deveni produs poate fi valorificat pentru obținerea energiei necesare proceselor industriale.
Cât timp rămâne lemnul în circuit depinde, așadar, mai puțin de material și mai mult de modul în care alegem să îl folosim.
O resursă care poate avea mai multe vieți
Pentru Kronospan, sustenabilitatea pornește de la o idee simplă: lemnul este regenerabil, dar nu nelimitat. Responsabilitatea nu se oprește la proveniența materiei prime, ci continuă în fabrică, în sistemul de colectare, în tehnologia de reciclare și în durata de viață a produsului final.
În 2025, compania a colectat la nivel internațional peste cinci milioane de tone de lemn reciclat, un volum asociat cu evitarea consumului a aproximativ 7,7 milioane de arbori. În România, au fost recuperate aproximativ 75.000 de tone de lemn post-consum și reziduuri lemnoase.
În spatele acestor rezultate se află o rețea națională de peste 200 de containere și cinci platforme de reciclare, amplasate în Sebeș, Brașov, Arad, Fălticeni și București. Rețeaua colectează lemnul din fabrici de mobilă, ateliere, depozite, șantiere și alte puncte în care se acumulează materiale ce pot fi reutilizate.
Containerele de capacitate mare sunt monitorizate prin GPS, iar transporturile sunt gestionate printr-o platformă digitală dedicată. Întreaga rețea construiește sistematic și organizat drumul deșeurilor lemnoase înapoi către fabricile care le dau o nouă viață – în produse cu valoare adăugată.

Când un deșeu redevine materie primă
Ajuns pe platformele de reciclare, lemnul este verificat, curățat și sortat. Materialele necorespunzătoare sunt îndepărtate, iar partea recuperabilă este pregătită pentru a fi reintrodusă în producția de plăci.
Procesul necesită echipamente specializate și un control atent. Lemnul reciclat trebuie transformat într-o materie primă care să permită obținerea unor produse sigure și performante.
În modelul Kronospan, prima opțiune este lemnul reciclat. Urmează reziduurile provenite din fabricile de cherestea și alte activități de prelucrare, iar apoi lemnul din surse forestiere gestionate responsabil.
Aceasta este utilizarea în cascadă: păstrarea lemnului cât mai mult timp în circuit și folosirea lui succesiv în aplicații care îi mențin valoarea.
O bucată de lemn poate avea o primă viață într-un palet, într-o construcție sau într-o piesă de mobilier. După încheierea acestei etape, poate deveni materie primă pentru o placă pe bază de lemn, produs ce poate rămâne în utilizare pentru mulți ani, păstrând carbonul încorporat pe toată durata sa de viață.
La nivel internațional, Kronospan produce anual peste 18 milioane de metri cubi de plăci pe bază de lemn, care stochează împreună peste 18 milioane de tone de CO₂. Durata de viață a produsului devine astfel importantă și pentru păstrarea carbonului în circuitul material, nu doar pentru reducerea consumului de materii prime noi.
Din fabrică, înapoi în casele noastre
Responsabilitatea față de resursă nu se încheie în momentul în care produsul părăsește fabrica. Durata sa de viață este la fel de importantă. Un material rezistent, care nu trebuie înlocuit frecvent, reduce consumul de resurse pe termen lung.
În construcții, materialele pe bază de lemn oferă rezistență la o greutate redusă și au proprietăți termoizolante. Prin gama Kronobuild și Kronobuild Timber, care includ plăci OSB și cherestea, Kronospan furnizează materiale pentru structuri din lemn și case eficiente energetic.
În mobilier și amenajări interioare, plăcile decorative, blaturile, panourile compacte și pardoselile transformă aceeași resursă în produse concepute pentru utilizare îndelungată.
Designul devine astfel parte din economia circulară. O piesă bine proiectată, rezistentă și ușor de întreținut va fi păstrată mai mult timp. Iar un produs care nu trebuie înlocuit după numai câțiva ani înseamnă resurse economisite.
Materialele care nu mai pot fi integrate într-un produs pot fi valorificate energetic. În unitățile Kronospan, biomasa este material primă pentru producerea energiei electrice și termice. Acest circuit este completat de investiții în eficiență și surse alternative de energie. La Sebeș, aproximativ 10% din consum este acoperit prin panouri fotovoltaice.

Un circuit care produce și energie
Materialele care nu mai pot fi integrate într-un produs pot fi valorificate energetic. În unitățile Kronospan, biomasa rezultată din procesele industriale este utilizată în instalații de cogenerare pentru producerea energiei electrice și termice.
Energia obținută poate susține procesele de producție, poate fi livrată în rețea sau, în anumite locații, poate alimenta sisteme locale de încălzire. În felul acesta, inclusiv ultima etapă de valorificare a lemnului rămâne conectată la circuitul industrial.
La nivelul grupului, Kronospan produce anual peste un milion de MWh de energie electrică, utilizând inclusiv sisteme fotovoltaice, eoliene și centrale de cogenerare.La Sebeș, aproximativ 10% din consum este acoperit prin panouri fotovoltaice.
La Brașov, Kronospan pregătește un amplu proiect fotovoltaic, cu o capacitate de peste 21 MWp. Centrala ar urma să producă aproximativ 30.000 MWh de energie electrică în primul an, suficient pentru a acoperi o parte importantă din consumul fabricii și pentru a livra surplusul în rețea. Investiția ar putea reduce emisiile indirecte cu aproximativ 3.500 de tone CO₂e anual și cu aproape 35.000 de tone în primii zece ani.
Tranziția continuă și în interiorul fabricilor. Peste jumătate dintre stivuitoarele utilizate de companie sunt deja electrice, iar electrificarea este extinsă treptat și către alte vehicule și echipamente industriale. Obiectivul este reducerea dependenței de combustibili fosili prin investiții în tehnologii mai eficiente.
Responsabilitatea față de resursă și comunitate
Circularitatea începe cu o materie primă a cărei proveniență poate fi urmărită. Trasabilitatea și verificarea furnizorilor permit controlarea surselor.
Responsabilitatea continuă și în comunitățile în care compania activează. La Sebeș, Kronospan susține restaurarea fostei fabrici „Căprioara”, care urmează să devină un hub de creație, educație și tehnologie. O clădire care și-a încheiat funcțiunea inițială este păstrată și pregătită pentru o nouă etapă, urmând aceeași logică a recuperării și reutilizării.
Prin proiecte educaționale și prin activitatea Kronospan Design Center București, compania aduce în aceeași conversație specialiști în management forestier, arhitecți, designeri, producători și studenți. Pentru ca materialele să fie folosite responsabil, informația trebuie să circule la fel de bine ca resursele.
Când se termină viața lemnului?
În spatele celor aproximativ 75.000 de tone recuperate în România se află o infrastructură care transformă intenția în proces: colectare, transport, sortare și reintegrare în producție.
Dar viitorul lemnului nu depinde exclusiv de compania care îl procesează. Depinde de proiectantul care alege materialul, de constructorul care îl pune în operă și de utilizatorul care decide cât timp păstrează produsul.
Responsabilitatea industriei este să piardă cât mai puțin din ceea ce natura a produs și să păstreze resursa în circuit cât mai mult timp.
Pentru că lemnul nu devine deșeu atunci când și-a încheiat prima utilizare. Devine deșeu doar atunci când nu îi mai găsim un drum înapoi.

