Andreea CIUCU @Handle it Designs
Conceptul de lucru remote a început să prindă contur prin anii 1970, odată cu apariția și dezvoltarea calculatoarelor personale și a telecomunicațiilor. În anii 1990, odată cu ascensiunea internetului, companiile au început să adopte aranjamente de lucru mai flexibile, chiar dacă acest lucru era încă relativ neobișnuit. Comunicarea instantanee prin unelte precum e-mailul a favorizat dezvoltarea „remote work”.
În anii 2000, anumite companii au început să implementeze politici de lucru la distanță, recunoscând beneficiile acestui sistem: reducerea costurilor indirecte și creșterea satisfacției angajaților. Această tendință a continuat să crească, în special în industria tehnologică, iar în acest context au apărut tot mai multe persoane care lucrează ca freelanceri.
Perioada pandemiei COVID-19 a fost cea care a accelerat și a impus implementarea sistemului de lucru remote. Multe magazine online de mobilier au înregistrat o creștere a vânzărilor de până la 250% la piesele destinate amenajării biroului, comparativ cu anul precedent. Pe de altă parte, piața birourilor tradiționale a fost afectată negativ, înregistrând o scădere de până la 45% în prima parte a anului 2020, comparativ cu aceeași perioadă din 2019.
După ridicarea restricțiilor pandemiei, proiectele de design interior au început să includă o întrebare esențială: „Lucrați remote sau v-ați întors fizic la birou?” Multe solicitări imediate veneau tocmai din necesitatea de a integra un spațiu de lucru în locuință.
Locuințele personale aveau nevoie de o transformare. De la un birou cumpărat din necesitate și un scaun improvizat la masa din bucătărie, oamenii au început să simtă nevoia unui spațiu ergonomic, în care să își desfășoare activitatea eficient. Un spațiu integrat, funcțional, dar și estetic plăcut, care să permită separarea vieții profesionale de cea personală. În multe cazuri, nu exista o încăpere dedicată exclusiv lucrului remote, așa că mobilierul din living sau dormitor a trebuit să includă și o zonă de birou.
Ca designer de interior, trebuie să iei în considerare câteva elemente esențiale: lumina naturală, iluminatul artificial, ergonomia spațiului și piesele de mobilier alese. Pentru a personaliza spațiul în funcție de nevoile clientului, este esențială o analiză detaliată a spațiilor de depozitare, deoarece acestea influențează atât aspectul estetic, cât și funcționalitatea amenajării.

Estetic vs. funcțional
Când vorbim despre estetică, ne referim la senzația de confort și relaxare pe care o aduce zona de birou – o oază de liniște și inspirație. Acest aspect include paleta de culori, prezența plantelor, decorațiunile și accesoriile care creează un mediu propice pentru productivitate.
Când vorbim despre funcționalitate, ne referim atât la spațiile de depozitare, cât și la alegerea corectă a scaunului, optimizarea ergonomică a biroului și utilizarea feroneriei adecvate. Un sertar amplasat strategic poate îmbunătăți fluxul de lucru, iar o zonă de birou poate fi mascată inteligent în ansamblul mobilierului, de exemplu printr-un blat retractabil.
Remote work și impactul asupra designului interior
Nici proprietățile destinate închirierii de tip Airbnb nu au rămas în urmă. Creșterea numărului de freelanceri și dezvoltarea stilului de viață nomad au influențat considerabil amenajarea acestui tip de spații. Un birou bine integrat a devenit un criteriu important de selecție pentru chiriași. Cine nu și-ar dori să lucreze admirând un peisaj montan, o pădure sau marea?
Astăzi, avem libertatea de a lucra dintr-un mediu ales de noi, personalizat în funcție de nevoile noastre. Designul interior contemporan reprezintă o îmbinare armonioasă între viața personală, profesională și socială, ceea ce a dus la creșterea cererii pentru mobilier multifuncțional, zone de lucru integrate și spații flexibile.
Necesitatea izolării fonice, iluminatul optimizat pentru productivitate și paletele de culori echilibrate sunt doar câteva dintre elementele esențiale care definesc noile concepte de amenajare.
Munca remote a transformat locuințele în spații mai flexibile, confortabile și funcționale. Rolul designerului de interior este să optimizeze aceste spații, să le facă estetice și practice, oferind acces la resurse și furnizori specializați. În plus, un designer poate reduce stresul, economisi timp și chiar acționa ca un mediator valoros între membrii familiei.