România încă nu se califică pentru a intra în spațiul Schengen. Dacă până acum Olanda era cea care se opunea cu vehemență accederii României în Schengen, atitudinea Austriei, care controlează linii întregi de business în România ne-a lovit ca o măciucă în moalele capului.
Spațiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european. Acesta a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Olanda și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.
Schengen este numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania și Franța, unde Acordul Schengen și Convenția Schengen au fost semnate în 1985 și, respectiv, în 1990.
Apartenența la un spațiu fără controale la frontierele interne înseamnă că țările nu efectuează verificări la frontierele lor interne, cu excepția cazurilor unor amenințări specifice, și realizează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite
Setul de norme care reglementează spațiul Schengen se numește Codul frontierelor Schengen.
De ce nu am fost primiți? Aparent pentru că am permite emigranților să „atace” țările vestice, pentru că în România nici românii nu ar prea mai vrea să locuiască sau să lucreze. În realitate, suntem victimele politicilor permisive față de „frații noștri din Republica Moldova”, care a permis multor rakeți ucraineni și ruși să pătrundă în spațiul european cu mult mai multă ușurință”.
În plus, suntem victimele trădărilor politice din ultimii 30 de ani, aleșii noștri cedând foarte ușor companii importante în favoarea conglomeratelor multinaționale, care au pus, astfel, mâna pe resurse importante ale țării. De exemplu, în sistemul bancar mai controlăm doar CEC și Eximbank, instituții de credit care ar urma să fuzioneze pentru a întări business-ul. În rest, tot sistemul bancar românesc este controlat de străini – austrieci, olandezi, francezi și unguri.
Petromul l-am cedat austriecilor fără a sta prea mult pe gânduri, fără a avea o minimă protecție pentru ceea ce înseamnă capitalul românesc. În energie, francezii, italienii și austriecii au pus mâna pe cei mai importanți furnizori de gaz. Pădurile sunt prelucrate de companii austriece și exportate către vest. Forța de muncă este masată în companii cu capital german și francez.
Rarele reușite ale capitalului românesc sunt aplaudate și privite cu ochi pofticioși de către vest-europenii în căutare de noi centre de profit.
Mai așteptăm și sperăm ca la viitoarele alegeri să avem parte de niște vizionari în politică, nu de niște simpli ridicător de mână.
_______________________________________
A apărut noul număr al revistei de business fwdBV (Forward Brașov), ediția #50 decembrie 2022 – ianuarie 2023, dedicat celor mai iubite branduri brașovene!
Brașovenii au putut vota, timp de o lună, #brandurile pe care le consideră reprezentative pentru comunitate. Astfel, respondenții au indicat pe categorii, fără a primi opțiuni de răspuns, câte trei branduri pe care le apreciază, dar și cele mai puternice branduri industriale, din domeniul turismului sau care sunt angajatorii de top ai comunității.
Vă invităm să aflați care sunt:
- top 100 cele mai iubite branduri brașovene;
- top 10 cele mai reprezentative branduri turistice din Brașov;
- top 10 cele mai cunoscute branduri industriale din Brașov;
- top 10 angajatori din Brașov la care ți-ar plăcea să lucrezi;
- top 10 cele mai cunoscute branduri media din Brașov.