După 1990, Cornel Răhăian a ales să activeze în mediul privat, ținând cont că în vremea comunismului orice inițiativă privată cu rol de a dinamiza economia era incriminată. A ajuns să fie un sprijin important apoi pentru cei care voiau să investească la Brașov și a reușit să aducă în județ afaceri ale unor companii mari, precum Reinert, Miele, Olympus, Terra sau Dräxlmaier. Din poziția sa s-a implicat atât în dezvoltarea privată, cât și în cea de infrastructură publică.
Absolvent al Facultății de Construcții Aeronave, Cornel Răhăian a activat ca inginer și șef de secție în cadrul IAR Ghimbav, până în septembrie 1991, când a decis că este vremea pentru o schimbare. Astfel, și-a început activitatea în domeniul privat, înființându-și prima firmă în domeniul telecomunicațiilor, care a avut numărul de înregistrare 100 la Registrul Comerțului Brașov, după căderea regimului comunist.
„N-am mai rămas într-o companie de stat, pentru că dacă am urât vreodată comunismul, și l-am urât visceral, este pentru că a omorât în fașă toate inițiativele, îndeobște cele private, care duc la dezvoltarea și dinamizarea unei economii. De aceea a și murit comunismul. În concluzie, convins că pot face mai mult decât din postura de angajat, am pornit pe cont propriu. Mai întâi am derulat diverse inițiative comerciale. Am fost exportatorul în țări din Vest ale unor produse Sere Codlea, dar și importator pentru bunuri critice, în perioada de după evenimente din 1989”, a spus Cornel Răhăian.
În evoluția pe plan profesional, brașoveanul s-a bazat pe principiul flexibilității și a experimentat mai multe domenii, ajungând până la cele două activități principale cu care se ocupă și astăzi: 1. suport investitor și lucrări de urbanism pentru producerea de proiecte de dezvoltare și 2. proiectare și suport pentru realizarea unor parcuri industriale de producere de energie regenerabilă (fotovoltaice și eoliene), precum și managementul acestora (starea tehnică, juridică, de securitate, dar și comercializarea energiei).
Cum a fost motivat să devină omul de bază pentru investitorii care voiau să își dezvolte diferite proiecte? „Imediat după evenimentele din 1989, am observat cu câtă reținere venea un investitor și cerceta piața românească. M-am pus în situația lui, că ar trebui să investesc în ceva, pe banii mei, spre exemplu în Belarus, și mi-am zis ce mi-ar trebui mie să mă duc acolo, ca să nu îmi fie frică. În primul rând, o persoană de acolo care știe tot. Mai exact, legislație, administrație, reglementări în toate capitolele, relaționări, informații. Și atunci am decis să îmi ofer serviciile mai multor investitori care astăzi și cu aportul meu au reușit să se stabilească în Brașov și să funcționeze”, își amintește brașoveanul.
Investiții de anvergură aduse la Brașov
Companii precum Reinert, Miele, Olympus, Terra sau parțial Dräxlmaier și-au deschis afaceri la Brașov cu sprijinul lui Cornel Răhăian. „Plecând de la un caiet de sarcini al investitorului, eu mă ocup de recomandare de amplasamente, securizare teren, prelucrare urbanistică a terenului (PUZ, PUD, AC), autorizație de dare în folosință, de funcționare și consultanță de orice natură. Acest lucru presupune ca, pe proceduri specifice, să poți avansa, până la un moment în care investitorul are produsul dorit în față și atunci poate opta pentru continuare sau nu, fără să riște”, a explicat antreprenorul.
Tot în această zonă de activități a început să coopereze cu foarte mulți dezvoltatori și sau investitori și în domeniul imobiliar din Brașov, precum și cu autoritățile locale din municipiu și județ.
Brașovul s-a transformat vizibil în ultimii 20 de ani, iar Cornel Răhăian este de părere că acest lucru se datorează în primul rând strategiei de dezvoltare adoptată de către administrația locală.
„Printr-o activitate începută de autoritățile locale în jurul anului 2004 și până astăzi, Brașovul a reușit să fie cel mai bine pus la punct oraș mare al României, atât din punct de vedere edilitar, cât și în ceea ce privește atractivitatea sub foarte multe aspecte, de la cea turistică la cea economică, al securității personale sau din punct de vedere natural. Mi-ar părea foarte rău dacă acest trend s-ar diminua sau nu ar mai fi continuat. Din motive pentru care există explicații, până în 2004, Brașovul a fost un dezastru. Astăzi îl observăm într-o serie de topuri importante, care nu se fac de către români”, a spus Cornel Răhăian.
Investitorii au nevoie de susținerea autorităților
Brașovul trebuie totodată să învețe din greșelile altor mari orașe. În acest context, antreprenorul este de părere că investitorii din domeniul imobiliar au nevoie de susținere, respectiv de o abordare mai prietenoasă a inițiativelor din partea autorităților, dar și de un cadru legal favorabil. Acesta dă exemplul Capitalei, care de doi ani stagnează, din cauza unor motive diverse, mai mult sau mai puțin plauzibile, în ceea ce privește eliberarea autorizațiilor de construire, la care se adaugă și suspendarea unor reglementări urbanistice, situație ce se reflectă și într-o scădere importantă a PIB-ului municipalității.
„Avem și exemple pozitive, Clujul sau Oradea. Subliniez faptul că Brașovul nu ar trebui să piardă poziția de top în acest domeniu, mai ales că cererea este în creștere față de oricare alte orașe ale țării, lucru care se poate demonstra simplu, nu prin valoarea efectivă a prețului mediu de vânzare-cumpărare a unui metru pătrat, ci prin rata de creștere a acestuia, care este cea mai mare din țară. Acest lucru înseamnă ori că a crescut cererea foarte mult, ori n-a mai ținut pasul oferta. Oferta este însă condiționată de foarte mulți factori, printre care și rapiditatea obținerii documentelor necesare unor edificări”, a explicat Cornel Răhăian.
Acesta a remarcat faptul că în ultimele două decenii, Brașovul a fost prelucrat la nivelul aspectului urbanistic în toate zonele, inclusiv cele periferice, nu cum s-a întâmplat, de exemplu, în Sibiu, unde administrația s-a preocupat doar de zona centrală. „Încă avem cea mai bună circulație citadină dintre orașele mari din țară și nu a fost ușor să se ajungă la acest lucru. Aspectul orașului este unul cu un mare grad de uniformitate, în sens pozitiv, de la intrare și până la părăsirea lui, traversând și centrul. Curățenia orașului și iluminatul public sunt mult mai bune decât în alte mari orașe. Brașovul are și o excepție pozitivă, este singurul oraș din țară care are toate rețelele aeriene îngropate pe mai mult de 90% din străzi. Operațiune pe care dacă alt oraș vrea să o înceapă acum, are nevoie de 20 ani s-o ducă spre final. S-au deschis anumite direcții de dezvoltare, cum ar fi spitalul regional, noi accesări către zona de nord, principala zonă de dezvoltare a Brașovului, sistematizări curajoase, cum ar fi modernizarea străzii Narciselor, pasajul din Tractorul spre Dedeman, podul hobanat spre Gară, precum și ideea unor parcuri de dimensiuni mai mari, Rulmentul de 34 ha”, a mai spus Răhăian.
Contradicții care nu sunt benefice pentru dezvoltarea orașului
De altfel, acesta are și recomandări pentru compartimentul de Urbanism din Primăria Brașov, care are oameni de o deosebită probitate profesională, dar care de multe ori se folosesc de anumite instrumente procedurale, cum ar fi Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului și Urbanism, ca de o umbrelă.
„Comisia respectivă are caracter strict consultativ, poate avea o părere, dar dacă arhitectul-șef al orașului este convins de un alt adevăr urbanistic, nu trebuie să țină cont de acele recomandări. Cu regret trebuie să spun că de la modificarea Regulamentului acestei comisii, acum patru ani, i-a scăzut foarte mult și transparența decizională. Înainte, când părăseai comisia în care ai pledat pentru tine, ca proprietar, împreună cu specialiști pe diferite domenii, de exemplu: arhitect, inginer de rezistență sau specialist în utilități, știai rezultatul. Dacă era nefavorabil, știai care sunt obiecțiile și unde trebuie să corectezi. Astăzi, după ce se termină ședințele în cauză, nu știi care este rezultatul, se mai ține un soi de ședință fără solicitant, unde tu nu mai ai posibilitatea să justifici anumite observații, obiecții și te trezești după câteva zile cu un verdict. Este un regres total față de cum a funcționat comisia ani de zile. De asemenea, cred că ar fi benefică pentru oraș implicarea mai mult în această comisie a factorilor de conducere a orașului. Este lăsată însă la latitudinea deciziilor a șapte arhitecți care nu fac parte din Primărie, care activează în general într-o zonă a esteticului marcată de mult subiectivism și care, rotindu-se parțial, din trei în trei luni, ne-au pus în situația ca la o observație preluată în urmă cu patru luni, să avem apoi o observație contrarie. Am un exemplu în acest sens, în cazul soluției de amenajare a clădirilor speciale pentru parcări din cartierul Tractorul”, a exemplificat specialistul în dezvoltare urbanistică și imobiliară.
Ce s-a greșit în planificarea urbanistică, dar poate fi evitat
În Brașov, fiind înconjurat aproape pe un semicerc din partea de Sud de munți, o dezvoltare urbanistică nu este posibilă decât spre nord, nord-vest și nord-est, spune antreprenorul.
Astfel, principala zonă de dezvoltare a devenit Tractorul – Rulmentul – Sânpetru, dar care nu a fost gândită de la bun început cu acest scop, respectiv în momentul când s-au făcut retrocedările de proprietăți din terenurile deținute de CAP Sânpetru, după cum subliniază brașoveanul. „Din această cauză, multe aspecte cu care orașul s-a confruntat ulterior, după începerea construcțiilor, au trebuit rezolvate venind din urmă, și nu cum era firesc, de la început. Aici mă gândesc, în primul rând, la rețeaua de străzi și de parcuri și mai ales conectarea acestor străzi cu restul orașului. De exemplu, pasajul hobanat, despre care eu cred în continuare că se va realiza, ar rezolva accesul înspre zona de nord, nord-vest pentru cel puțin jumătate din Brașov. În plus, dacă se face și traversarea din Tractorul către Dedeman se mai deschide o abordare și dinspre vest spre această zonă de dezvoltare. Nu putem spune însă de zona Tractorul că este suprasaturată, un astfel de exemplu negativ fiind cartierul aviatorilor din Băneasa. Trebuie doar gestionată cu grijă. Nu s-a greșit, dar nu s-a știut de la început ce urmează să se dezvolte acolo. Lucrurile pot fi remediate, iar dezvoltarea viitoare poate ține cont de tot ceea ce a fost până în prezent. Tractorul «a fost salvat» la un moment dat și asta nu trebuie să uităm. Mă justific doar și numai prin faptul că este o zonă foarte atractivă astăzi, iar pe piața imobiliară, prețurile de vânzare-cumpărare per metru pătrat sau la închiriere sunt sensibil mai mari decât în alte zone, iar tranzacțiile se fac foarte repede”, a punctat Cornel Răhăian.
O zonă cu potențial de dezvoltare: Cucului
Acesta a adăugat faptul că o altă zonă cu potențial de dezvoltare din punct de vedere imobiliar este cea din vecinătatea străzii Cucului, unde, deocamdată, este un câmp, cum a fost practic și noua zonă rezidențială a cartierului Tractorul, dar unde Primăria poate face reglementări clare înainte să demareze diverse proiecte de construcții. „Este o zonă frumos amplasată, în proximitatea pădurii, cu deschidere către artera de vest, cu viitoarea conexiune la autostradă, unde Primăria ar putea face un program pilot de urbanism desăvârșit. Sub aspect juridic nu va fi ușor, mai ușor sub aspect tehnic și estetic. Va fi una din viitoarele zone de dezvoltare ale Brașovului, de mare atractivitate, dacă se depășește provocarea juridică (regimul proprietăților). În direcția aceasta găsesc binevenită deschiderea Primăriei spre aprobarea unor investiții atât publice, cât și private în zona Bartolomeu – Cristianului, cât și degajarea zonei, pe cât posibil, de activitățile industriale, în contextul în care avem în lucru complexul sportiv, trei hoteluri pe cale de a fi realizate, dar și o reconversie a zonei, care a început prin aprobarea a două PUZ-uri”, a subliniat antreprenorul.
O criză închipuită pe piața imobiliară
În ceea ce privește evoluția pieței imobiliare, Cornel Răhăian este de părere că va continua să crească și nu există nicio bulă care tinde să explodeze, după cum speculează de câțiva ani anumite persoane în spațiul public. „Fac o mică demonstrație. Am prezis că odată cu restricțiile din perioada de pandemie va crește cererea în sectorul imobiliar, întrucât cel puțin pe o perioadă s-a oprit hemoragia de valută forte consumată pe concedii și turism și banii se vor îndrepta spre imobiliare. În ceea ce privește influența conflictului de la granițe pe această piață, pot spune că Ucraina este o ghicitoare atât de enigmatică, încât orice predicție referitoare la evoluția conflictului este un hazard curat. Nu aș putea spune decât să fim optimiști. Situația din Ucraina ar trebui judecată însă plecând de la nenorocirea care se aduce astăzi civililor care nu contează. Sunt întâmplător ucraineni, dar ar fi putut fi de oricare altă naționalitate. Atâta timp cât o mamă plimbându-și copilul în cărucior pe trotuar dispare într-o clipă, la acest lucru trebuie să ne gândim, nu la simpatii istorice, nu la parti-pris-uri politice, nu la resentimente, nu la câștiguri speculative, și să ne gândim mereu că lor le este mult mai greu decât nouă”, este de părere Răhăian.
Dezbaterile, „exercițiu de democrație” de tip PCR
Acesta este de părere că, în unele cazuri, dezbaterile publice nu au fost constructive și are un sfat pentru oricine va conduce Brașovul în viitor. „Am trăit jumătate de viață în comunism și știu cât de importantă este libertatea de orice gen, dar mai ales de inițiativă, Am prezis că odată cu restricțiile din perioada de pandemie va crește cererea de dragul acestora nu trebuie făcută următoarea greșeală: dezbaterile publice. Supremul unei dezbateri este referendumul, dar nici acesta nu se face oricând. Dacă faci un referendum că vrei să faci o fântână la marginea unui drum înseamnă că nu ai înțeles democrația. Sunt câteva proiecte în Brașov care s-au oprit din cauză că s-a apelat la așa-zisa dezbatere publică. Eu cred foarte mult în rezultatul favorabil pentru toată comunitatea pe care îl aduc specialiștii, elitele din fiecare domeniu și mai puțin un exercițiu de democrație de tip organizația de bază a PCR, în care „tovarășa”… femeie de serviciu… îl acuza pe inginerul de aviație din IAR că nu conduce bine fabrica. De exemplu, un proiect la care s-a renunțat în urma unei astfel de dezbateri este amenajarea drumului care ar fi unit zona Carierei cu șoseaua spre Poiana Brașov și care ar fi fost extrem de benefic pentru brașoveni, pentru că îi elimina din traficul Brașovului pe toți participanții care doreau să ajungă în Poiană venind dinspre vest. Așa, tot traficul vine spre Centru. De asemenea, în aceste așa-zise dezbateri, de multe ori participă oameni cu interese strict particulare. Și aici am un exemplu. Am vrut să facem un sens giratoriu pe Sitei cu Bisericii Române, care ar fi reglementat foarte multe aspecte, așa cum s-a întâmplat și în cazul sensului făcut pe Cuza, la Lidl. Ne-am confruntat în dezbatere cu o înverșunare inexplicabilă, astfel că amenajarea nu s-a mai făcut, ca să aflăm pe urmă că echipa vehement oponentă își construia în zonă o pensiune și îi dispăreau câteva pseudo-parcări publice de care se folosește și astăzi. A fost mare efervescență și cu drumul Gorița. Fără a-i critica pe cei care iubesc natura, consider că dreptul de a se bucura de natură îl are orice om, și cei mai în vârstă. Pentru ca și aceștia să deguste natura, în limite rezonabile, aceasta trebuie gestionată în principal sub aspectul accesului. Un astfel de drum, dacă s-ar fi făcut, mi-ar fi dat și mie posibilitatea să ajung mai ușor în mijlocul naturii, iar acest lucru să nu fie posibil doar pentru un număr restrâns de mountain bike-ri sau poate de cățărători. O astfel de intervenție se putea face controlat, cu respectul naturii, dar și al drepturilor oamenilor de a se bucura de ea. Trebuie un echilibru între a avea o zonă virgină, cu care ne lăudăm toți, și a ne și bucura de aceasta”, a punctat specialistul în urbanism.
Bicicletă versus mașină
Chiar dacă este un iubitor al mersului cu bicicleta, brașoveanul consideră că proiectele amenajării unor trasee dedicate acestui mijloc de transport nu trebuie să afecteze actualul flux de circulație, deoarece în majoritatea cazurilor, nici autoturismul personal nu este folosit de plăcere, ci a devenit o necesitate, astfel că este nevoie de infrastructură optimă pentru toate mijloacele de mobilitate urbană.
„Plecăm de la constatarea că Brașovul are cam șase luni pe an climă absolut nefavorabilă utilizării bicicletei sau motocicletei; adăugăm faptul că de la o vârstă, mai mult de jumătate din populație nu mai poate merge cu bicicleta, dar și că de cele mai multe ori, autoturismul personal nu este folosit de plăcere, ci de nevoie (nu mă văd ducându-mi nepoții la grădiniță în noiembrie pe bicicletă, oricât de mult mi-ar plăcea) și să nu uităm nici de relieful Brașovului, în anumite părți este un fel de San Francisco. Și atunci, nu pot decât să îmi exprim opoziția, de exemplu, față de o inițiativă de care nu mi-a venit să cred că este reală, respectiv ca pe o bandă de acces pe drumul de la Făget până în Tractorul, până la ora 12.00 să fie într-un sens și după ora 12.00 să i se schimbe sensul pentru a permite și circulația bicicliștilor. Nici până astăzi nu îmi e clar cum o mașină aflată în trafic se întoarce la 180 de grade la ora 12.00 și cine dă ora exactă pentru fiecare șofer. Astfel de «specialiști» nu ar trebui să influențeze decizia autorității, îndrăgostiți fiind de bicicletă, deoarece realizează un beneficiu pentru 3% din populația Brașovului și un deserviciu pentru restul de 97%. Am promovat pistele de bicicletă la toți marii dezvoltatori care aveau hectare în dezvoltare, ca periferic zonei lor să creeze piste pentru relaxare, sport, iar locatarii și nu numai să le utilizeze atunci când vremea este bună și vor să se recreeze. Ca să scoți o bandă de circulație auto, circulație care funcționează cel mai bine pentru orașul nostru, în comparație cu altele, mi s-a părut o nesăbuință. De altfel, și tramvaiul este frumos, este monumental. Personal, când a fost scos am regretat, dar astăzi, reintroducerea lui, după ce între timp Brașovul și-a construit peste 70 de sensuri giratorii, ridică o mare problemă. Trebuie cântărită cu multă atenție de către specialiști”, a punctat specialistul în proiecte urbanistice și de construcții.
Un teren gratuit pentru un parc, refuzat
În ceea ce privește capitolul parcuri, Cornel Răhăian a observat faptul că Brașovul a început să se faulteze singur. Ținând cont că a colaborat cu dezvoltatorii ce dețin terenuri pe platforma Lemexim – IUS – Lubrifin în vederea implementării proiectelor acestora, specialistul a încercat să obțină cu titlu gratuit de la aceștia pentru municipalitate o suprafață de teren pentru amenajarea unui parc,, însă propunerea a fost refuzată de către oficialii Primăriei. „Se face multă vorbire pe faptul că Brașovul nu ar avea suficienți metri pătrați de parc pe cap de locuitor. Să fie foarte clar, iubesc parcul mai mult decât orice, dovadă sunt zonele verzi de pe proprietățile mele. Eu cred că aici ne faultăm singuri. Pentru mine. Tâmpa este un parc, Warthe este tot un parc, drumul Crucur și chiar și cele două vechi halde de deșeuri din Triaj pot fi foarte bine transformate în parc și așa mai departe. Ca atare, am reușit să-i conving pe toți cei patru proprietari ai terenurilor care odinioară au aparținut IUS, Lemexim și Lubrifin (19,6 ha) să doneze domeniului public, într-o zonă dorită de Primărie, din toată suprafața lor, două hectare de teren pentru amenajarea unui parc foarte central în Brașov. Sunt de părere că dacă nu se poate obține 100%, este mai bine și 10% decât nimic. Cred în continuare în această variantă pentru terenurile de mai sus, cum cred că și în zona Rulmentul se poate realiza un super parc, acolo existând și un curs de apă, și o suprafață generoasă, cum cred, de asemenea, că nu orice intervenție pe un deal al Brașovului făcută cu responsabilitate este un afront adus zonei verzi. Sunt multe orașe în lume care atrag tocmai prin construcții aflate în pantă, construite ecologic, în armonie cu natura, deci nu trebuie respinse. Nu cred că obstrucționarea dezvoltării în zonele de deal, printr-un protocol care se vrea o înlocuire a reglementărilor urbanistice legale, este cea mai bună soluție. Dealurile sunt frumoase, trebuie protejate, dar cu discernământ”, a punctat Cornel Răhăian.
La capitolul îmbunătățirea circulației la poalele Tâmpei, specialistul în dezvoltare urbanistică este de părere că se impune reluarea proiectului construcției unui pasaj hobanat între zona Gării și Tractorul, dublat de cel al construcției unui pasaj care să lege această nouă zonă rezidențială de Calea Feldioarei – Dedeman, dar și crearea de noi căi de legătură spre Sânpetru (strada Narciselor), amenajarea unui pasaj în zona Bartolomeu- Avantgarden, precum și alte noi conexiuni, cum ar fi o nouă legătură spre Poiana Brașov, dinspre Bartolomeu, o conexiune feroviară spre Aeroport și finalizând cu reglementarea juridică a terenurilor din zona Calea București – uzina de camioane, care sunt pe teritoriul administrativ al municipiului Săcele, în vederea dezvoltării zonei.
