În Brașov, anul trecut a arătat o economie care nu s-a prăbușit, dar nici nu a mai avut energia unei expansiuni lineare: s-a mutat din zona creșterii rapide în cea a ajustării prudente. Județul rămâne printre cele mai puternice din țară, cu PIB pe cap de locuitor de 116% din media națională și locul 4 la nivel de țară, iar în 2024 era cotat și la aproximativ 60.891 lei pe cap de locuitor, adică locul 5 într-un alt clasament citat local.
Ce spun cifrele
Semnalul cel mai clar vine din zona antreprenorială: în 2024, înmatriculările noi din județul Brașov au scăzut cu 10,40%, la 4.593 de unități, în timp ce la nivel național declinul a fost de 14,63%. Asta sugerează nu doar prudență, ci și o selecție mai severă a proiectelor care merită pornite într-un climat cu costuri mai mari și reguli mai greu de anticipat. În 2025, însă, Brașovul a revenit pe plus în statistica națională a înmatriculărilor, cu 5.270 de entități noi și un avans de 14,74%, semn că spiritul antreprenorial nu s-a stins, ci a așteptat un context mai bun.
Sectoare sub presiune
Cea mai mare tensiune s-a simțit în servicii, retail și HoReCa, unde consumatorul a devenit mai atent, iar marjele au fost împinse în jos de inflație și de cheltuieli operaționale mai mari. În industrie, companiile orientate spre export au rămas expuse la cererea externă volatilă, în timp ce firmele locale au fost obligate să optimizeze costurile și să amâne investițiile mari. Chiar și unde există competitivitate, cum se vede în profilul economic divers al Brașovului, presiunea pe forța de muncă și pe cash-flow a rămas reală.
Brașov vs. vecinii
Brașovul stă mai bine decât multe județe din țară, dar în competiția regională are de privit atent spre Cluj și Sibiu. Clujul rămâne, în mod vizibil, peste Brașov la PIB pe cap de locuitor, iar diferența sugerează că Brașovul încă are spațiu de urcat în sectoarele cu valoare adăugată mare. În schimb, avantajul Brașovului este echilibrul mai bun între industrie, servicii, turism și logistică, fapt ce îi oferă reziliență atunci când o singură ramură încetinește.
Ce urmează
Mesajul anului trecut este destul de clar: businessul brașovean nu mai mizează pe creștere automată, ci pe eficiență, diversificare și disciplină financiară. Acolo unde există capital, competențe și acces la piețe, firmele au rezistat; acolo unde deciziile depind de consum rapid și de stabilitate fiscală, fragilitatea s-a văzut imediat. Brașovul nu intră într-o fază de stagnare, ci într-una de maturizare economică, mai lentă, dar potențial mai solidă.
