Rata anuală a inflației a urcat la 5,5% în luna mai 2025, față de 4,9% în aprilie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Este a doua lună consecutivă de creștere a inflației, într-un context în care dezechilibrele bugetare încep să se resimtă tot mai clar și în evoluția prețurilor, notează Economedia.
Inflația lunară (mai față de aprilie) a fost de 0,46%, iar cea cumulată de la începutul anului (mai 2025 vs. decembrie 2024) a ajuns la 2,6%. Rata medie anuală a inflației, calculată pentru ultimele 12 luni (iunie 2024 – mai 2025 față de iunie 2023 – mai 2024), este de 5,0%.
Datele INS arată că principalele motoare ale scumpirilor din ultima perioadă sunt:
➤ Serviciile, cu o creștere anuală de 7,09%, inclusiv:
Servicii de igienă și cosmetică: +14,16%
Apă, canal, salubritate: +11,81%
Reparații auto, electronice, lucrări foto: +10,58%
Îngrijire medicală: +10,06%
➤ Mărfurile alimentare, cu un avans de 6,53%:
Fructe proaspete: +18,8%
Conserve din fructe: +17,8%
Legume și conserve de legume: +14,43%
Ulei: +9,1%
➤ Mărfurile nealimentare, cu o creștere de 4%:
Energie termică: +13,63%
Tricotaje: +7,33%
Cărți, ziare, reviste: +7,2%
Gaze naturale: +7,12%
Pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) – folosit pentru comparații în cadrul UE – rata anuală a inflației în mai 2025 a fost de 5,4%, iar media ultimelor 12 luni se situează la 5,2%.
BNR: Inflația revine în țintă abia în 2026
Potrivit BNR, reintrarea în intervalul țintei de inflație (1,5–3,5%) este estimată pentru trimestrul III din 2026. Proiecțiile oficiale indică o inflație de 4,6% la finalul anului 2025 și 3,4% în decembrie 2026.
Cu toate acestea, guvernatorul Mugur Isărescu atrage atenția că, dincolo de evoluțiile prețurilor, adevărata provocare o reprezintă deficitul bugetar. „Problema principală, din punctul meu de vedere, este finanțarea fluentă a deficitului bugetar. Nu va fi ușor în perioada următoare”, a declarat acesta în cadrul prezentării Raportului asupra inflației.
Isărescu a subliniat că o politică fiscală dezechilibrată adâncește presiunile inflaționiste și pune presiune pe costurile de finanțare ale statului. Într-un climat internațional în care dobânzile rămân ridicate și investitorii devin mai prudenți, capacitatea României de a-și acoperi nevoile bugetare devine o preocupare majoră pentru stabilitatea macroeconomică.
În concluzie, creșterea inflației în luna mai semnalează o tendință îngrijorătoare, amplificată de dezechilibrele structurale din economie. Pe termen scurt, consumatorii vor resimți tot mai acut efectele scumpirilor, în special la servicii și alimente. Pe termen mediu, dacă deficitul bugetar nu este ținut sub control, reintrarea inflației în limitele țintite de BNR ar putea deveni un obiectiv tot mai greu de atins.
