În ultimii 15 ani, România a reușit una dintre cele mai spectaculoase convergențe economice din Uniunea Europeană. De la statutul de economie periferică, cu venituri și productivitate mult sub media europeană, țara a recuperat rapid decalaje și a devenit una dintre economiile cu cea mai mare dinamică din regiune.
Cu toate acestea, cel mai recent raport de țară al Comisiei Europene transmite un mesaj important: modelul de creștere care a funcționat până acum începe să își arate limitele. România se află într-un moment de cotitură, în care succesul viitor nu va mai depinde doar de investiții și consum, ci de capacitatea de a realiza reforme structurale profunde.
Povestea unei convergențe remarcabile
Privind retrospectiv, România are motive serioase de optimism. Economia s-a apropiat semnificativ de media Uniunii Europene în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, infrastructura se dezvoltă într-un ritm accelerat, iar investițiile publice au atins niveluri record.
Fondurile europene au reprezentat unul dintre principalii acceleratori ai acestei transformări. Proiectele de infrastructură, digitalizare și modernizare administrativă au contribuit la creșterea competitivității și la reducerea unor decalaje istorice față de Europa Occidentală. În paralel, sectorul privat a devenit mai matur, iar multe companii românești au trecut de la modelul bazat exclusiv pe costuri reduse la unul bazat pe valoare adăugată și specializare.
Dar succesul de până acum nu garantează succesul viitor.
Deficitul care umbrește performanța
Cea mai mare vulnerabilitate identificată de Comisia Europeană este situația finanțelor publice.
România înregistrează în prezent cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. După ce deficitul a ajuns la aproximativ 9,3% din PIB în 2024, perspectivele pentru următorii ani rămân dificile în absența unor măsuri consistente de corecție fiscală. Comisia estimează că deficitul va rămâne la niveluri foarte ridicate și în 2025 și 2026, motiv pentru care țara se află sub procedura de deficit excesiv.
Problema nu este doar una contabilă.
Deficitele mari limitează capacitatea statului de a investi în viitor, cresc costurile de finanțare și transmit semnale de incertitudine către investitori. În plus, menținerea dezechilibrelor fiscale poate afecta accesul la fondurile europene și poate pune presiune asupra ratingului de țară.
În esență, România este obligată să găsească un echilibru delicat între nevoia de consolidare fiscală și necesitatea de a continua investițiile care susțin dezvoltarea economică.
Productivitatea: următoarea frontieră
O altă concluzie importantă a raportului este că avantajul competitiv bazat pe costuri reduse ale forței de muncă devine tot mai puțin sustenabil.
În ultimii ani, salariile au crescut semnificativ, ceea ce reprezintă o veste bună pentru nivelul de trai. Însă, pe termen lung, creșterea veniturilor trebuie susținută de dezvoltări similare ale productivității.
Pentru companii, aceasta înseamnă investiții în tehnologie, automatizare, digitalizare și competențe. Pentru economie, înseamnă o tranziție de la modelul bazat pe costuri mici către unul bazat pe inovare, cercetare și valoare adăugată ridicată.
Aici apare una dintre provocările majore ale României: investițiile în cercetare și dezvoltare rămân printre cele mai reduse din Uniunea Europeană, iar colaborarea dintre mediul academic și cel economic este încă insuficient valorificată.
Digitalizare: infrastructură bună, utilizare modestă
Paradoxal, România dispune de una dintre cele mai bune infrastructuri de internet din Europa, însă gradul de utilizare a tehnologiilor digitale de către companii și administrație rămâne sub potențial.
Comisia Europeană remarcă existența unor progrese importante în conectivitate și în dezvoltarea unor sectoare tehnologice emergente, însă adoptarea inteligenței artificiale, digitalizarea IMM-urilor și inovarea tehnologică avansează mai lent decât ar fi necesar pentru a susține competitivitatea pe termen lung.
Această situație creează o oportunitate importantă pentru mediul de afaceri. Companiile care investesc acum în transformare digitală nu doar că își cresc eficiența, ci își construiesc și un avantaj competitiv într-o economie europeană tot mai tehnologizată.
Capitalul uman: resursa decisivă
Poate cea mai importantă concluzie a raportului este că dezvoltarea economică viitoare depinde în mare măsură de calitatea capitalului uman.
România continuă să se confrunte cu provocări legate de educație, formare profesională și participarea pe piața muncii. Deficitul de competențe, migrația forței de muncă și adaptarea insuficient de rapidă a sistemului educațional la cerințele economiei moderne reprezintă obstacole semnificative pentru dezvoltarea viitoare.
Într-o economie în care tehnologia evoluează accelerat, avantajul competitiv nu va mai fi dat de accesul la resurse, ci de capacitatea oamenilor de a învăța, de a se adapta și de a inova.
Pentru comunități precum Brașovul, care beneficiază de un ecosistem economic diversificat, de universități puternice și de inițiative educaționale performante, aceasta poate reprezenta o oportunitate majoră.
Un moment de alegere
Mesajul Comisiei Europene nu este unul pesimist. Dimpotrivă.
Raportul arată că România dispune de resursele necesare pentru a continua procesul de convergență europeană și pentru a deveni una dintre economiile relevante ale regiunii. Însă etapa următoare va fi diferită de cea precedentă.
Dacă ultimii ani au fost despre recuperarea decalajelor, următorii ani vor fi despre calitate, eficiență și sustenabilitate.
În fața României se află o alegere clară: continuarea unui model bazat pe consum și dezechilibre sau accelerarea reformelor care pot transforma creșterea economică într-o dezvoltare durabilă.
Pentru mediul de afaceri, pentru administrație și pentru comunitățile locale, miza este aceeași: construirea unei economii capabile să genereze prosperitate nu doar astăzi, ci și peste un deceniu.
Iar această tranziție începe acum.
