Romulus Oprica
Sociolog & Ecosystem Builder
Uneori, să „suferi de scenarită” nu este rău, ba este chiar util! Poate că ați întâlnit și voi în ultimii ani oameni care se prezentau drept „futurologi”; nu, nu erau triviali, ci încercau doar să vă spună că se ocupă de „foresight”, adică de imaginarea viitorului.
Nu există o traducere clară a termenului în limba română și, așa cum foresight este foarte diferit de forecast, utilizarea traducerii „predicție” nu este cea mai potrivită (deoarece predicția presupune un anumit nivel de certitudine). În franceză, termenul pentru foresight este la prospective și provine din latina veche prospectivus — și semnifică „a vedea mult în față” sau „a avea o perspectivă”. Din acest motiv voi utiliza în continuare, pe lângă termenul foresight, și termenul perspectivă. Eu mai numesc această activitate „gândire anticipativă”.
Foresight-ul, cel mai probabil utilizat inițial în scopuri militare, s-a dezvoltat1 ca disciplină între 1930 și 1950, dar a fost recunoscută după Al II-lea Război Mondial și s-a maturizat ca atare abia după anii 1990. Gândirea anticipativă are un rol foarte clar: de a influența politicile (publice, militare, de business etc.) pe termen de câteva decade și de a evidenția „viitoruri alternative” ce sunt determinate de utilizarea unuia sau altuia dintre o gamă largă de scenarii posibile. Scopul principal este de a face stakeholderii (unui business sau ai unei comunități) să conștientizeze unde se află în prezent, să decidă unde își doresc să ajungă pe termen mediu și lung și să înțeleagă care sunt posibilele căi de urmat pentru a ajunge acolo unde își doresc.
Făcând acest exercițiu, oamenii capătă „amintiri din viitor” (unul posibil din multe altele alternative) și astfel acționează mai rapid și mai eficient pentru a ajunge acolo unde își doresc sau recunosc mai rapid semnele că se îndreaptă spre un viitor pe care nu și-l doresc.
Parafrazându-l pe fizicianului danez Niels Bohr, laureat al Premiului Nobel, care a afirmat2 că „predicțiile sunt foarte dificile, mai ales dacă sunt despre viitor”, putem spune că este foarte dificil să ai o perspectivă clară despre cum va arăta lumea în 5, 10 sau 50 de ani. Totuși, folosind tehnici specifice de scenografie, combinate cu știință și multă atenție la nevoile comunității și la tendințe, unii oameni au reușit să anticipeze multe dintre lucrurile pe care azi le considerăm banale, dar care erau SF acum un deceniu.
De exemplu, Isaac Asimov anticipa acum aproape 40 de ani că în anii 2000 vom utiliza mașini agricole ghidate de la distanță sau roboți care „dau cu mătura” (există aspiratoare autonome), după cum arată desenele (3) din „Futuredays: A Nineteenth Century Vision of the Year 2000” (1986).
Mai recent, în anii 1990, diverse personalități, afaceriști sau oameni de știință anticipau4 că în anii 2000 vom avea mașini care se conduc singure – aproape avem – sau asistenți personali virtuali „conectați și sincronizați cu toate device-urile noastre” (Bill Gates) – ceea ce deja avem prin Siri sau Alexa și, temă foarte recentă, prin Inteligența Artificială.
Nu doar lucrurile bune / evoluțiile tehnologice au fost anticipate, ci și elemente care au potențial distructiv asupra noastră, precum încălzirea globală. Într-un raport din 1995 al Intergovernmental Panel on Climate Change, se evidenția perspectiva încălzirii suprafeței terestre cu 3,6 grade Fahrenheit până în 2100 – direcție în care pare că ne îndreptăm, deși am fost avertizați.
Am ales să fac o introducere mai lungă și să vă supun atenției conceptul de foresight / gândire anticipativă, deoarece cred că ne este foarte util atât în business, cât și în a da o perspectivă atractivă viitorului nostru. De mai mulți ani contemplu la orașul nostru și mă gândesc la cum va arăta Brașovul în 2050, când, dacă voi mai fi în viață, voi avea 70 de ani. Și mă gândesc, totodată, la ce anume las eu în urma mea acestui oraș minunat, ceea ce vă îndemn și pe voi să faceți.
Putem începe prin a ne forma niște amintiri din viitor și prin a înțelege că cei care au azi între 5 și 15 ani vor fi tinerii adulți din 2050 – cei care vor conduce orașul și ne vor face pe noi, vârstnici la acel moment, să trăim într-o comunitate frumoasă, armonioasă sau… dimpotrivă, neatractivă.
Să plecăm, deci, în scenariul nostru de la niște date concrete pentru a înțelege ce pași avem noi de făcut.
Raportul The Food Foundation, publicat la începutul lunii iunie 2024 în U.K., arată un declin semnificativ al sănătății copiilor britanici în doar câțiva ani:
Raportul The Food Foundation analizează anual datele oficiale despre sănătatea tinerilor din UK și propune soluții către administrațiile britanice, iar soluțiile sunt implementate.
În România nu avem date oficiale recente despre obezitatea la copii, ultimul raport pe această temă având aproape 10 ani, și nici nu avem vreo strategie de combatere a obezității, deși peste 80% dintre copiii care suferă de obezitate vor suferi de această boală și când vor fi adulți, cu toate minusurile care decurg din asta.
Știm(5), totuși, din estimările statistice, că peste 25% dintre copiii români suferă de obezitate, iar World Obesity Atlas 2024 arată6 că România are o rată anuală de creștere cu 0,2% a numărului adulților cu IMC ridicat și de 3,1% a numărului copiilor cu IMC ridicat.
Cu alte cuvinte, obezitatea la copii crește de 15,5 ori mai repede decât la adulți! World Obesity Atlas 2024 estimează că, în acest ritm, peste 48% dintre tinerii între 5 și 19 ani din România vor avea un IMC ridicat până în 2035.
Cum vă sună acest viitor? Vă plac aceste amintiri? Credeți că Brașovul este (mult) diferit de media națională?
Ce credeți că se poate face, la nivelul comunității locale, pentru a inversa această traiectorie și pentru a avea în orașul nostru cel mai mare procent de copii și adulți sănătoși?
Pentru a răspunde la această ultimă întrebare ar trebui să plecăm de la a identifica elementele din comunitatea noastră care corelează puternic cu obezitatea. Și, pentru că nu avem date la nivel local, ne vom raporta la datele Comisiei Europene (7), care ne indică faptul că 59% din populația adultă a României este supraponderală.
Comisia Europeană a identificat faptul că elementele care determină obezitatea și care țin de viața și designul comunității sunt (cel puțin) următoarele:
- activitatea fizică insuficientă la tineri (79,5% dintre tinerii de 11-19 ani din UE nu au activitate fizică suficientă pentru a le menține sănătatea – în România, cu orele de sport tratate ca fiind opționale și cu o bază sportivă limitată, procentul s-ar putea să fie chiar mai mare)
- activitatea fizică insuficientă la adulți (35,4% dintre adulții din UE nu au activitate fizică suficientă pentru a le menține sănătatea)
- consumul de zahăr și alți îndulcitori (în 2021, media în UE era de cca. 15 kg pe an per locuitor; în România era cca. 30 kg pe an per locuitor)
- poluarea
- faptul de a locui într-o zonă urbană
Mai știm, din studiul8 de peste 80 de ani desfășurat de Universitatea Harvard, că pentru a îmbătrâni sănătoși și fericiți trebuie să îndeplinim minim următoarele șase criterii:
Citind lista de mai sus, vă rog să vă gândiți la faptul că azi, tinerii din Brașov pot merge în orice bar de pe strada Republicii și consuma băuturi alcoolice fără să-i întrebe nimeni (și fără să pese niciunui comerciant) dacă sunt minori.
Cum influențează acest comportament al comercianților din comunitatea noastră modul în care vor arăta acești tineri în 2050 și ce anume ar trebui (și ar putea) să facă autoritățile locale în această privință?
Informațiile nu ne lipsesc pentru a face ceea ce e corect / benefic pentru noi, individual și în comunitate. Deși se studiază9 de 20 de ani, conceptul de blue-zones a devenit foarte cunoscut publicului larg, mai ales în perioada post-pandemică și datorită popularizării lui prin documentarele Netflix. Toate elementele pe care Dan Buettner le inventariază în diverse comunități ca fiind premise ale unei vieți lungi în sănătate și fericire sunt cele deja documentate10 de echipa psihiatrului George Vaillant între 1972 și 2004:
- mișcare regulată
- managementul stresului
- moderație în alimentație
- gestionarea greutății corporale
- păstrarea unor relații sănătoase cu cei din jurul tău
Știind toate aceste lucruri, știind că există o tehnică de a genera strategii (foresight-ul) pentru a ajunge acolo unde ne dorim, revin cu întrebarea: ce credeți că se poate face, la nivelul comunității noastre, pentru a avea în Brașov cei mai sănătoși și fericiți cetățeni?
Un posibil răspuns ar fi orașul de 15 minute11 – această conspirație a lui Soros (care este, de fapt, un alt exemplu al gândirii anticipative). De fapt, conceptul „orașul de 15 minute” a fost propus de urbanistul și profesorul Carlos Moreno și a câștigat popularitate ca o abordare modernă de planificare urbană cu focus pe reorganizarea spațiului urban și îmbunătățirea calității vieții. Caracteristicile „orașului de 15 minute” includ:
Accesibilitate locală: Toate serviciile esențiale (educație, sănătate, comerț, spații de recreere) sunt accesibile în maximum 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta de la locuință.
Diversitate funcțională: Zonele urbane nu sunt segmentate în funcție de roluri specifice (rezidențial, comercial, industrial), ci sunt integrate pentru a oferi o gamă largă de activități într-un spațiu compact.
Sustenabilitate: Se promovează utilizarea transportului activ (mersul pe jos și bicicleta) și transportul public, în detrimentul mașinilor personale, reducând emisiile de carbon și poluarea urbană.
Spații verzi și publice: Importanța spațiilor verzi, parcurilor și locurilor publice este esențială pentru a încuraja interacțiunea socială și bunăstarea comunității.
Mobilitate alternativă: Infrastructura este adaptată pentru a încuraja mijloacele de transport sustenabile, cum ar fi pistele de biciclete, trotinetele electrice și stațiile de încărcare pentru vehicule electrice.
Conectivitate digitală: Tehnologia este integrată în viața orașului pentru a facilita accesul la servicii și a îmbunătăți calitatea vieții prin soluții inteligente (smart cities).
Rezidențialitate diversificată: Se promovează o gamă largă de locuințe accesibile pentru diferite categorii sociale, astfel încât să se asigure o diversitate socio-economică în fiecare cartier.
Cred că avem deja destule cunoștințe (și exemple de bune practici) pentru a gândi o strategie și la nivelul Brașovului care să cuprindă cel puțin următoarele:
- facilitarea mișcării regulate
- design urban care încurajează un stil de viață activ
- dezvoltarea infrastructurii pentru educație fizică (piste de bicicletă, trasee pietonale, zone verzi și parcuri, facilități sportive indoor și outdoor)
- combinarea zonelor rezidențiale cu cele comerciale pentru a încuraja mersul pe jos (idee ce poate fi inclusă în regulile de urbanism)
- susținerea accesului facil la alimentație sănătoasă
- piețe locale și ferme urbane
- grădini comunitare
- încurajarea utilizării ingredientelor locale în restaurante
- promovarea relațiilor sociale
- crearea de spații comunitare, zone de întâlnire care să încurajeze interacțiunile sociale,
- prioritate maximă acordată programelor și evenimentelor publice
- legiferarea cu scopul de a avea un mediu cât mai puțin poluant
- promovarea transportului public
- descurajarea companiilor poluante
- crearea cât mai multor căi de acces către natură)
- implicarea în programe de educație și conștientizare
- implicarea în programe de educație și conștientizare, campanii de informare despre nutriție, exerciții fizice și bunăstare mentală.
Oamenii au tendința de a crede că lucrurile rele nu se pot întâmpla sau, oricum, se întâmplă într-un timp îndelungat. Din păcate, este o gândire eronată.
E important să ne imaginăm ce ne dorim de la comunitățile în care trăim, e important să gândim anticipativ și să acționăm constructiv, pentru a putea preveni apariția unor comunități bolnave, cu impact negativ semnificat pe termen lung.
Ține de noi să alegem, conștient și optimist, ce fel de „amintiri din viitor” ne plac mai mult sau pe care le considerăm mai potrivite pentru bunăstarea comunității în care ne dorim să trăim în armonie.
E important să ne imaginăm, pentru că, odată ce am decis ce ne dorim, drumul devine mult mai clar!
REFERINȚE:
3. https://www.openculture.com/2015/09/how-french-artists-in-1899-envisioned-life-in-the-year-2000.html
5. https://www.euronews.ro/articole/in-ROMÂNIA-peste-25-dintre-copii-sufera-de-obezitate-care-sunt-riscurile
6. https://www.worldobesityday.org/assets/downloads/WOF_Obesity_Atlas_2024.pdf, 03.2024, pag 179
9. https://info.bluezonesproject.com/origins
