România a reușit să recupereze anual, în medie, două puncte procentuale din decalajul față de media europeană. În anul 2000, PIB-ul pe cap de locuitor al României (la paritatea puterii de cumpărare) reprezenta aproximativ 25% din media UE, iar în prezent acest indicator depășește 75%, a declarat joi seara Csaba Balint, membru în Consiliul de Administrație al BNR, în cadrul conferinței anuale a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, notează hotnews.ro.
Conform lui Balint, creșterea dinamică a productivității muncii a jucat un rol crucial, România având cea mai rapidă creștere din regiunea Europei Centrale și de Est (CEE).
Tendința pozitivă a fost alimentată în mare parte de restructurarea economică: în anul 2000, aproape 45% din populația ocupată lucra în agricultură, în timp ce industria și serviciile de piață reprezentau 22% și, respectiv, 21%. În prezent, ponderea s-a deplasat semnificativ către serviciile de piață, care au o valoare adăugată mult mai ridicată. În sectorul serviciilor, domenii precum IT&C au înregistrat o creștere excepțional de rapidă. România se află în top 5 al țărilor UE în ceea ce privește ponderea valorii adăugate a segmentului IT&C în economiile naționale.
Pe lângă capitală, România dispune de numeroase centre economice regionale importante, cum ar fi Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași și Constanța, care contribuie semnificativ la dezvoltarea economică. Cei mai importanți șapte poli economici din România generează mai mult de 50% din PIB-ul național.
Conform datelor Comisiei Naționale de Prognoză, un alt centru economic important este cel din jurul Mioveni, unde se fabrică autoturismele Dacia.
Cu toate acestea, Balint subliniază că România se confruntă cu numeroase dificultăți structurale ce necesită eforturi considerabile pentru a fi rezolvate. Deși toate județele au făcut progrese semnificative în ultimii aproape 25 de ani în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, disparitățile regionale s-au accentuat.
România a avut un raport datorie publică/PIB relativ scăzut, dar, pe măsură ce a redus decalajele economice, au apărut dezechilibre semnificative, exemplificate prin deficitele gemene: bugetar și de cont curent, care de mulți ani sunt la niveluri foarte ridicate.
Pe termen lung, Balint consideră că procesul de convergență implică disciplină, identificarea surselor proprii de creștere și o schimbare calitativă a structurii economice, având în vedere că fondurile europene nu vor fi disponibile pentru totdeauna sau, cel puțin, nu în aceeași măsură.
În contextul global actual, marcat de incertitudini și schimbări structurale majore, România trebuie să fie pregătită să facă față unor provocări precum îmbătrânirea populației, tranziția către o economie verde, digitalizarea, tensiunile geopolitice și fragmentarea globală, precum și impactul inteligenței artificiale, cu toate aspectele sale pozitive și riscurile asociate, a concluzionat economistul.