Din primele 100 de companii ale județului Brașov, într-un top realizat după cifra de afaceri, peste 50 de firme au proprietari români, în mare parte brașoveni.
Totuși, valoarea afacerilor realizate de companiile străine este mult mai mare decât cea realizată de firmele românești. O parte dintre business-urile autohtone, cum ar fi Delaco, de exemplu, au fost vândute între timp unor multinaționale, motiv pentru care business-urile focusate pe producție, care să aducă valoare adăugată, sunt tot mai puține. Dar cele care sunt au puterea și forța de a se lupta cu firmele cu capital majoritar străin.
În primele zece afaceri ale județului, găsim doar două firme antreprenoriale, ambele controlate de omul de afaceri Mihai Miron. Și acestea prin intermediul unor firme deschise în Statele Unite – Arrow Pharmaceutical, sau off-shore-uri din Cipru. Cele două firme se ocupă cu producția de medicamente și distribuția de produse farmaceutice. Totuși, fondatorul Europharm nu mai are activități de producție de medicamente la Brașov, fabricile fiind în județul Alba.
Prima companie industrială controlată de un om de afaceri brașovean este Bilka, clasată pe locul 17, firmă care a avut o creștere fulminantă în ultimii ani, producția de țiglă metalică fiind în continuare dezvoltată la Brașov pe suprafața a ceea ce s-a numit Hidromecanica 2, în urma unei tranzacții de 5,5 milioane de euro.
Strănii fac legea
Dacă în primele zece companii ale Brașovului și-au făcut loc nu mai puțin de șapte firme ale unor multinaționale, românilor nu le-a mai rămas decât să asigure fie servicii pentru acestea, fie să asigure lanțul alimentar al populației sau să asigure servicii către clienții casnici. Așa că între primele 100 de companii din județ se găsesc firme precum cele din grupul Sergiana, care produc carne, dar care operează și o rețea puternică de restaurante, sau Nadenka, o firmă care operează gogoșerii. Companiile din industria grea, cu câteva mici excepții, sunt însă apanajul străinilor.
În mare, capitalul român trage ponoasele perioadei de după revoluție, când în goana după un câștig rapid, noii „patroni” și-au umilit, în dese rânduri, angajații, pierzând astfel din credibilitate.
Totuși, Brașovul pare să ofere un cadru bun de dezvoltare pentru toate afacerile, fie ele cu capital autohton. Fie multinaționale.
Statistic, business-urile firmelor din județ au urcat în 2016 cu peste 5%, ajungând la o valoare de 9,4 miliarde de euro. Cea mai mare contribuţie a avut-o sectorul industrial, cu 44%, urmat de cel al comerţului, cu 33%, serviciile, cu 15%, construcţiile, cu 5% şi agricultura, cu 3%.
Cele mai multe firme din judeţul Braşov activează în domeniul serviciilor, 47%, urmate de comerţ, 29%, construcţii, 11%, industrie, 10% şi agricultură, 3%.
Firmele românilor au o rată a profitabilității mai mare
Potrivit datelor Camerei de Comerţ şi Industrie, 54,8% din totalul firmelor care au depus bilanţul pe 2016, au înregistrat profit. Cea mai mare rată a profitabilităţii a fost obţinută de sectorul serviciilor, cu un procent de 10,7%, urmat de agricultură, cu 8,9%, construcţii, 8%, industrie, 5,6% şi comerţ, 4%. În mare, firmele din servicii, agricultură și construcții au capital majoritar autohton. Străinii s-au folosit doar de forța de muncă din industrie aruncată în stradă de prostul management al statului și s-au concentrat pe ceea ce înseamnă industrie auto, dar au pătruns și în retail, cum ar fi Selgros, de exemplu.
În ce priveşte productivitatea pricipalelor domenii, comerţul conduce cu 500.329 lei per salariat, urmat de agricultură cu 294.530 de lei, industrie cu 290.176 de lei, construcţii cu 179.412 de lei şi servicii, cu 139.653 de lei.
Industria – afaceri de 4,12 miliarde de euro
Cifra de afaceri a celor 2357 de firme, care activează în industrie şi au predat un bilanţ aferent anulului 2016, a fost anul trecut de 18,52 miliarde de lei, echivalentul a 4,12 miliarde de euro, în creştere cu 2% faţă de 2015, potrivit unei analize efectuate de Camera de Comerţ şi Industrie Braşov. Industria a contribuit cu un procest de 44% la cifra de afaceri totală a judeţului Braşov. Cele mai multe firme din industrie sunt microîntreprinderi, 1811, în scădere faţă de 2015, când erau înregistrate 1872.
Interesant este că numărul întreprinderilor foarte mari, care au peste 1000 de angajaţi, a crescut în 2016 la 8 companii, faţă de 6 câte erau în 2015. În total, în industrie activează 63.819 angajaţi, cifră care reprezintă 42% din totalul salariaţilor din companiile judeţului Braşov. Numărul acestora a crescut cu 3100 faţă de anul 2015.
Profitabilitatea sectorului industrial a fost în 2016 de 5,6%, sub media economiei braşovene, care a fost de 6%. 55% dintre agenţii economici activi în industrie au înregistrat profit în 2016.
Nu mai sunt șomeri
Brașovul „duduie” din punct de vedere economic. Creșterea economică a județului este, an de an, peste nivelul țării. Totuși, în perioada următoare, în condițiile în care productivitatea nu va crește, este posibil un recul, asta deoarece firmele nu mai au de unde să angajeze personal, iar tinerii care ies pe porțile școlilor se gândesc automat la salarii de mii de euro, deși nu au nicio pregătire care să le valideze speranțele. S-a ajuns în situația ca unele firme să nu poată angaja, deși ofereau salarii nete de 2.000 de lei pentru muncitorii necalificați.
În Codlea, câteva companii s-au unit în efortul de a construi blocuri de nefamiliști unde să cazeze personalul pe care intenționează să îl atragă din zonele defavorizate din Moldova sau Oltenia. Alte firme brașovene, cum ar fi Autoliv sau Preh, au luat decizia de a-și deschide divizii în zona Moldovei, pentru a nu reloca personalul.
Pentru varianta completă a articolului, detalii AICI.
