Efectele schimbărilor climatice devin tot mai evidente în România, unde canicula și gradul de disconfort termic sunt tot mai greu de suportat, în special în orașele mari. În ultimele trei decenii, autoritățile locale au preferat să betoneze și să acopere cu dale aproape toate zonele verzi, ceea ce a dus la agravarea situației.
Uniunea Europeană recomandă un minim de 26 de metri pătrați de spațiu verde per cap de locuitor, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) propune un nivel de 50 de metri pătrați. România se situează însă la coada clasamentului, având doar aproximativ 7 metri pătrați de spațiu verde per locuitor, potrivit statisticilor.
Cu siguranță, majoritatea dintre noi am observat că temperaturile crescute se resimt mult mai puternic în centrul orașelor, decât în afara acestora. Acest fenomen poartă numele de „insulă de căldură urbană”. Specialiștii spun că diferența de temperatură poate ajunge până la 10°C. Aceste insule de căldură apar tocmai din cauza lipsei de vegetație și a numeroaselor clădiri și pavaje care absorb și radiază mai multă căldură decât suprafețele naturale. Arborii, vegetația, lacurile și râurile tind să răcească aerul prin umbrire, prin transpirația apei din frunzele plantelor și prin evaporare. Pe de altă parte, betonul și asfaltul absorb semnificativ mai multă căldură în timpul zilei decât suprafețele naturale, pe care o eliberează seara și în timpul nopții.
Brașovul se chinuie de mai mult timp să aibă o strategie verde, care nici măcar „pe hârtie” nu este valabilă, din diverse motive birocratice sau orgolii politice. Din nefericire, avem doar „simulări” de amenajare a unor noi zone verzi, care au început deja să se usuce, fie din neglijență, fie din incompetență, după ce nu au trecut „testul” căldurii dogoritoare.
Viena, spre exemplu, este unul dintre orașele cele mai bine pregătite în caz de valuri de caniculă, întrucât autoritățile au început dezvoltarea strategiilor pentru astfel de evenimente încă din 1999. În 2018 a devenit unul dintre primele orașe europene care a realizat o strategie pentru detectarea și combaterea căldurii urbane. Și Parisul a urmat o strategie similară în 2019, atunci când autoritățile au dezvăluit o rețea de „insule răcoroase”, care include parcuri, muzee și clădiri publice unde oamenii se pot adăposti de soarele arzător.
Deși Brașovul stă bine, cel puțin pe hârtie, în ceea ce privește cantitatea de spațiu verde, aproximativ 40 mp/cap de locuitor, există loc de îmbunătățiri, mai ales în ceea ce privește distribuția echitabilă și întreținerea acestor spații, în special în zonele care s-au dezvoltat în ultimii ani. Dezbaterile și planurile de dezvoltare urbană trebuie să continue pentru a ne asigura că Brașovul va fi un oraș verde și sănătos pentru toți locuitorii săi.
