Cu toții așteptăm data deschiderii aeroportului de la Ghimbav, însă lucrurile au luat o altă turnură odată cu pandemia de COVID-19, astfel că lucrurile trebuie foarte bine gândite și calculate, înainte de a lua o decizie radicală, apreciază conducerea Consiliului Județean Brașov.
Președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, ne-a explicat că operaționalizarea noului aeroport trebuie făcută treptat, după o viziune matură, ca în orice business. „Nu putem să avem totul din start, adică să implementăm încă din prima etapă o serie de zboruri internaționale. Trebuie să facem pași mici și realizabili, iar primul pas este introducerea unor zboruri interne pe ruta Brașov-București”, a explicat Adrian Veștea, într-un interviu acordat revistei de business Forward Brașov. Coordonatorul proiectului aeroportului, Alexandru Anghel, a completat faptul că dorința brașovenilor este de a avea zboruri spre toate direcțiile, însă acestea trebuie foarte bine gândite înainte de a fi implementate, deoarece trebuie să ai un anumit grad de ocupare al curselor, care să acopere cheltuielile, întrucât acestea vor fi operate din companii private, care nu se vor avânta, dacă nu sunt rentabile.
„Operaționalizarea se face pe mai multe etape. Ajungi la un anumit palier pe care ți l-ai propus, apoi mai faci o investiție și treci la alt nivel. De la momentul zero și până la un palier de activitate normală sunt mai multe etape, iar prima ar fi zborurile interne. Aceste zboruri se pot adresa în primul rând, oamenilor de afaceri, care merg spre Capitală pentru a rezolva diverse probleme de business, dar pot facilita și legătura cu alte zboruri internaționale ce pleacă de pe Aeroportul Otopeni, precum și accesul turiștilor care vor să vină din București spre zona Brașov. Vorbim de zboruri cu o capacitate redusă, de până la 19 locuri sau mai puțin, astfel încât să asigurăm un grad de încărcare, care să fie profitabil. Și logistica necesară implementării acestor curse este mai restrânsă, deoarece nu va fi necesar și controlul de frontieră”, a explicat Anghel.
O călătorie de cel mult 40 de minute până la București
Acesta a precizat că oamenii nu vor da năvală de prima dată să încerce cursa cu avionul spre Capitală, care ar dura cel mult 40 de minute, însă cu timpul vor trece printr-un proces de schimbare a opticii. „Cei care merg acum cu mașina la București se gândesc că dacă iau avionul, ajung acolo și că poate nu mai au mașină la dispoziție să se deplaseze spre locurile unde au treabă. Dar, ca la orice produs, sunt persoane mai curajoase, care îl cumpără, și apoi îi determină și pe alții să cumpere și astfel devine un produs de masă. Va necesita o perioadă de acomodare. Cu mașina faci 3 ore dus, alte 3 întors. Ești tot timpul pe fugă și nu ai predictibilitatea timpului. Poți întâmpina un blocaj în trafic care te va ține pe loc. Avionul însă îți va da siguranța, știi că la o anumită oră ajungi, astfel că cu timpul va deveni prima opțiune de transport în special pentru oamenii de afaceri”, a precizat Alexandru Anghel. Acesta a adăugat faptul că prețul unei călătorii Brașov – București ar urma să fie în jurul sumei de 50 de euro, însă dacă va exista un grad de încărcare constant și bun și costurile vor scădea. „Există un prag de preț, dacă va fi mai mare, este clar că omul se reorientează spre alt mijloc de transport, astfel încât încercăm să obținem acest preț de 50 euro/călătorie de la companiile aeriene”, a adăugat coordonatorul proiectului aeroportului.
Așteptăm programul de vară
Anghel subliniază însă faptul că cu cât va crește mai repede traficul se vor acoperi mai repede cheltuielile din activitatea curentă. „Aeroportul este un business, este o formă de activitate economică. În mod normal se conduce după principii concurențiale. Concurezi atât cu alte module de transport, auto, tren, dar și cu alte aeroporturi din regiune, cum ar fi Sibiu, Mureș, Cluj sau București. În primul rând, un aeroport trebuie să își mențină condițiile de certificare, de siguranță, și pe lângă costurile cu investiția până la operaționalizare se vor adăuga și costurile de operare. După ce vom introduce zborurile interne, nu va trebui să fie o diferență mare de timp până la operaționalizarea celor externe, însă trebuie să ținem cont de un lucru important. Aviația lucrează după două programe, respectiv cel de iarnă și cel de vară, care începe de la 1 aprilie. Cursele noi se introduc în programul de vară, deoarece atunci lumea începe să plece în vacanță, încep schimburi academice, activități business, se revigorează practic toate activitățile și lumea călătorește mai mult. De altfel, pe perioada de iarnă mai sunt și factorii ce țin de climă. Din cauză de ceață, ninsori există riscul unor disfuncționalități, astfel că sunt șanse să începi programul de operare cu stângul, lucru care nu este de dorit. În general, în primii doi ani, companiile aeriene pierd bani, abia apoi încep să câștige bani”, a punctat coordonatorul proiectului.
