Primarul Brașovului Allen Coliban consideră că, la această oră, municipiul a început să atingă granițele administrative în ceea ce privește realizarea de noi dezvoltări imobiliare, și tocmai de aceea este imperios necesară o sistematizare la nivel metropolitan, iar Planul Urbanistic General să fie armonizat cu cele ale unităților asministrativ-teritoriale vecine.

„Nu vrem să ajungem să avem o fabrică lângă o zonă de locuit, fiindcă ar crea disconfort. Dacă ne referim la dezvoltarea urbanistică a orașelor magnet din România, cred că avem nevoie de un alt tip de sistematizare, care nu prea este legiferată în România, respectiv planificarea de cartier. De aceea prin PUG, care este de fapt modelul pentru orice PUZ, fie că vorbim de un PUZ pentru un cartier, fie doar pentru câteva locuințe, ar trebui să se țină cont de această planificare de cartier, respectiv unde pe lângă locuințe să existe și celelalte funcțiuni complementare, de la spații de servicii, centre educaționale și spații verzi și de recreere”, a explicat primarul într-un interviu acordat revistei de business Forward Brașov.

Orice cartier trebuie imaginat și planificat în detaliu dinainte de construcție

Acesta dă exemplul municipiului Cluj-Napoca, care construiește de la zero un cartier, „Sopor”, ținând cont de toate nevoile pe care le au locatarii acestuia. „Putem replica și la nivelul Brașovului un astfel de cartier. Astăzi este doar un câmp, dar unde se știe că vor trăi zeci de mii de oameni. Astfel, trebuie sistematizat în așa fel încât locatarii acestuia să aibă acces la creșe, sport, zone de recreere, să nu mai vorbim doar de «cartiere-dormitor». Trebuie să ni le imaginăm și să le planificăm de la bun început. Dacă lăsăm lucrurile doar la nivelul intereselor imobiliare, care sunt foarte mari, ajungem la probleme cu care ne confruntăm în dezvoltările care au apărut accelerat în ultimii ani”, a punctat Coliban.

De altfel, proiectul cartierului Sopor, cu peste 50.000 de locuitori, a fost planificat după cele mai bune practici europene, și a pus deja Clujul în avangarda dezvoltării urbanistice. Arhitecţii au imaginat practic un cartier pentru toate vârstele, împărţit în șase zone, unde pietonii au prioritate, dar care să beneficieze de toate facilităţile omului modern. Sistemul de transport în comun va fi compus din două elemente majore: sistemul public de autobuze al municipiului Cluj-Napoca și viitorul tren metropolitan ce va folosi calea ferată existentă (stații de autobuz și stația/gara trenului metropolitan).

În acest context, arhitectul Johannes Bertleff a subliniat faptul că noua viziune a municipalității brașovene la capitolul dezvoltare imobiliară este de a planifica în detaliu fiecare documentație urbanistică, începând de la planurile de amenajarea teritoriului, care se elaborează la nivel județean sau trans județean, continuând cu Planul Urbanistic General, Planurile Urbanistice Zonale și finalizând cu Planurile Urbanistice de Detaliu. „Trebuie să umplem acele goluri neglijate în structura de reglementare, astfel încât lucrurile să se întâmple corect până la nivel de detaliu. Aceste lucruri se bazează pe un feedback din piață. Vrem să activăm această latură, să nu mai meargă lucrurile pe repede înainte, cum s-a obișnuit în întreaga țară, ci să ascultăm vocile care spun că scade calitatea vieții odată cu densificarea orașelor, astfel că trebuie să tragem în aceeași direcție pe care o transmit pe toate canalele locuitorii Brașovului, respectiv că o zonă mult prea densificată scade calitatea vieții”, a punctat Bertleff.

Studii făcute corect și concursuri de soluții

Totodată, primarul Brașovului consideră că pe lângă PUG, municipiul are nevoie de o strategie de dezvoltare coerentă. „Avem Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), dar trebuie să o actualizăm și să o fundamentăm pe studii clare, făcute corect. Schimbarea de abordare va fi că vom începe să elaborăm proiecte după ce vor fi studiate în prealabil, construite pe argumente, pe date obiective culese în urma acestor studii. Dacă vom avea astfel de studii, vom putea face o prioritizare, de exemplul că într-o parte a orașului ne lipsește ceva, în altă parte, altceva. În SIDU trebuie să cuprindem proiecte ce țin de calitatea vieții și de ce are nevoie Brașovul. Tocmai de aceea trebuie să atragem competențe, să lansăm concursuri de soluții pentru anumite proiecte, cum vom face de exemplu cu proiectul ce vizează transformarea fostei platforme industriale Rulmentul. Este nevoie să găsim cele mai bune soluții, să nu ne grăbim. Clujul este un exemplu de abordare nouă și cred că și noi putem să adoptăm modelul”, a explicat Allen Coliban.