Ionuț Țața, antreprenor
La nouă ani după evaluarea inițială a celor mai promițătoare startup-uri din Brașov, realizată în august 2016, o analiză retrospectivă relevă o evoluție complexă a ecosistemului antreprenorial local, marcată atât de succese remarcabile, cât și de uzura inevitabilă specifică lumii startup-urilor. Articolul inițial surprindea o perioadă de dezvoltare puternică în peisajul antreprenorial brașovean, impulsionată de apariția unor startup-uri tech care și-au scalat rapid afacerile, au atras clienți și au obținut investiții sau finanțări semnificative. Scena era energizată suplimentar de înființarea Clusterului pentru Inovare și Tehnologie, de primele spații de coworking (Hub Onezero, Hub1317, Agile Anticafe), makerspace-uri (Laborazon, QUIB), comunități tech (Agilehub, Code Camp) și diverse competiții și hackathoane pentru startup-uri. Așteptările pentru 2017 erau ridicate, odată cu anunțul incubatorului de startup-uri de 10.000 m² de la CATTIA, pe care îl consideram la acel moment un potențial „game-changer” pentru scena locală.
Startup-urile identificate ca fiind cele mai promițătoare în 2016 erau Mondly, Lampix, Arkhive, Go Create, Distribut3D, Lumma și VanillaNAV. Privind înapoi din 2025, această listă funcționează ca o „fotografie a unei generații de exploratori tech”, în care un proiect a atins statutul de fenomen global, în timp ce majoritatea s-au transformat în „experimente curajoase” care, în cele din urmă, nu au supraviețuit. În piața extrem de competitivă a startup-urilor, unde statistic doar unul din zece demersuri trece dincolo de faza de pionierat, rata scăzută de supraviețuire pentru majoritatea acestor proiecte nu este surprinzătoare. Această realitate subliniază că Brașovul, la acel moment, a cultivat în principal o generație de experimente îndrăznețe, mai degrabă, decât un lot de companii durabile.
Mondly – excepția care întărește regula
Mondly este un startup brașovean de edutech, fondat în 2014, de fraţii Alexandru și Tudor Iliescu, la origine făgărășeni. Lansată ca aplicaţie de învățare a limbilor străine, compania a crescut rapid – în trimestrul III 2021, Mondly devenise a doua cea mai descărcată aplicație de profil la nivel mondial – și a fost considerată unul dintre cele mai de succes proiecte locale. În aprilie 2022, Mondly a fost achiziționată de grupul britanic Pearson (suma rămânând confidențială). Fondatorii Alexandru Iliescu (CEO) și Tudor Iliescu (co-fondator) au rămas implicați în continuare, echipa Mondly fiind integrată în divizia Pearson de învățare a limbii engleze. Pearson a subliniat că Mondly este un business „în creștere rapidă și profitabil” care își extinde capacitatea în piața globală de învățare a limbilor, adăugându-și, astfel, abilități digitale (aplicații mobile, cursuri VR/AR, aplicația Mondly Kids etc.) pentru a-și completa portofoliul educațional. Valoarea achiziției de către Pearson nu a fost făcută niciodată publică, dar la momentul exit-ului, firma-mamă Mondly (Ati Studios Apps SRL) raporta pentru 2022 o cifră de afaceri de 70,25 mil. RON (aprox. 14,3 mil. EUR) și un profit net de peste 11 mil. RON. Pe baza acestor date oficiale și a multiplilor de piață tipici sectorului EduTech (de exemplu, conform Finerva median EV/venit≈1,6×, respectiv EV/EBITDA ≈13–21×), o evaluare estimativă a Mondly la exit ar pozitiona tranzacția în zecile de milioane de euro. După preluare, Mondly funcționează în continuare ca brand propriu al Pearson, contribuind la oferta digitală a grupului şi menținându-și autonomia de produs sub umbrela diviziei Pearson de limbi străine.
Rata scăzută de supraviețuire pentru celelalte startup-uri din listă
Lampix: Cofondat de brașoveanul Mihai Dumitrescu (Rosoftlab) și George Popescu (Boston Technologies USA), Lampix dezvolta o tehnologie unică ce utiliza recunoașterea obiectelor pentru a proiecta interfețe interactive pe diverse suprafețe. Această abordare inovatoare le permitea utilizatorilor să interacționeze atingând meniuri și butoane proiectate, transmițând alegerile către aplicațiile platformei. Până în 2016, startup-ul fusese acceptat în renumitul accelerator hardware Highway1 din Silicon Valley și se pregătea activ pentru o lansare globală. Totuși, până în 2025, Lampix, în pofida unui start impresionant – inclusiv atragerea a 11.000 ETH (aprox. 4,2 milioane €) printr-un ICO în 2017 și câștigarea de premii la SXSW AR/VR – a dispărut treptat, asemenea multor alte startup-uri bazate pe block-chain din acea perioadă. Acest rezultat evidențiază volatilitatea inerentă și riscul semnificativ asociate chiar și proiectelor bine finanțate și recunoscute, în domenii tehnologice emergente și în rapidă transformare.
Arkhive: Startup axat pe digitizarea, managementul și arhivarea documentelor, Arkhive a fost cofondat de un grup de antreprenori brașoveni, fiind incubată de la început la Hub Onezero, și obținând finanțare europeană pentru infrastructura de arhivare și platforma de digitizare și a fost lansat pe piață în 2016. La acel moment, avea deja comenzi de aproximativ 100.000 € și se pregătea activ să atragă primii investitori pentru scalare. Din păcate, Arkhive, asemenea multora din lista din 2016, nu a reușit să obțină tracțiune pe termen lung și, între timp, s-a dizolvat. Parcursul său subliniază că, deși finanțarea inițială și contractele timpurii sunt indicii pozitive, ele nu garantează întotdeauna creșterea sustenabilă fără un product-market fit solid, inovație continuă și adaptare strategică la cererea pieței.
Go Create: Inițial cunoscut ca 3DP OPECR și fondat de brașoveanul Bogdan Deaky (Bluemind Software, Timewalk), Go Create dezvolta o platformă de management în cloud dedicată hub-urilor de printare 3D. Startup-ul a participat în acceleratorul Fabulous, sprijinit de Comisia Europeană pentru startup-uri de printare 3D, unde a primit finanțare pentru dezvoltarea platformei. Ulterior, a fost acceptat și în programul de accelerare și mentorat RICAP. În ciuda acestui sprijin instituțional și a finanțărilor timpurii din mai multe programe, Go Create nu a reușit să găsească tracțiune de piață sustenabilă și, între timp, s-a dizolvat. Acest lucru sugerează că și cu implicare semnificativă din partea acceleratoarelor, și cu sprijin financiar inițial, construirea unui business scalabil presupune depășirea unor bariere de intrare considerabile și atingerea unui product-market fit consistent, care să rezoneze cu nevoile industriei.
Distribut3D: Cofondat de autorul articolului împreună cu Bogdan Deaky (Bluemind, Timewalk, Go Create), Distribut3D își propunea să dezvolte un ecosistem online pentru ca utilizatorii să-și lanseze propriile afaceri de printare 3D. Startup-ul a fost acceptat în acceleratorul Fabulous, dedicat startup-urilor de printare 3D și susținut de Comisia Europeană, și urma să primească 30.000 € pentru dezvoltarea prototipului și lansarea pe piață în 2017. Totuși, până în 2025, Distribut3D nu a reușit să obțină tracțiune și s-a dizolvat. Soarta comună a Go Create și Distribut3D evidențiază provocările particulare ale comercializării tehnologiilor din segmentul printării 3D, unde inovația nu se traduce întotdeauna direct în modele de afaceri viabile și durabile.
Lumma: Cofondat de brașovenii Ciprian Burtan și Octavian Richea, Lumma dezvoltase un sistem inovator de iluminare 360° pentru biciclete, integrat în manșoanele ghidonului, cu producția planificată în Brașov. Fondatorii au demonstrat precoce spirit antreprenorial, strângând peste 40.000 $ (189% din țintă) printr-o campanie de crowdfunding pe Indiegogo pentru a iniția producția. Până în 2025, Lumma – în pofida crowdfundingului de succes (care a ajuns la 67.000 $) – a dispărut. Interesant, o parte din echipă a fondat ulterior Svelte, un alt startup brașovean orientat pe soluții laser pentru elemente de beton optimizate. Svelte a atins un reper important obținând un grant EIC Accelerator prin programul Horizon 2020, o premieră pentru un startup românesc. Totuși, chiar și acest demers ulterior, după implementarea grantului, a întâmpinat dificultăți în a obține tracțiune de piață și a fost pus în așteptare. Povestea Lumma, precum și provocările ulterioare ale Svelte subliniază dificultatea persistentă de a converti idei de produs inovatoare și finanțări inițiale în succes de business sustenabil, chiar și pentru echipe antreprenoriale cu abilități de finanțare dovedite.
VanillaNAV: Cofondat de Mihai Dumitrescu (Rosoftlab, Lampix, Arkhive) în colaborare cu parteneri germani, VanillaNAV oferea un sistem de navigație indoor conceput pentru spații închise, aglomerate sau zone fără recepție de date fiabilă. A câștigat rapid recunoaștere internațională, inclusiv „German Founders Prize 2016”. Până în 2016, sistemul era deja utilizat pe trei continente, cu reprezentanți locali în țări precum Germania, Japonia și Taiwan, semn al unei acoperiri globale promițătoare. În pofida acestor distincții internaționale și a implementărilor timpurii, VanillaNAV nu a găsit o tracțiune de piață sustenabilă și s-a dizolvat. Această traiectorie indică faptul că adopția internațională timpurie și premiile prestigioase, deși validează potențialul tehnologiei, nu garantează automat viabilitatea pe termen lung într-un peisaj tech care evoluează rapid, unde adaptarea continuă și modelele de business solide sunt cruciale.
Ecosistemul antreprenorial brașovean în 2025
Deși „generația exploratorilor tech” din 2016 a reprezentat în mare parte o colecție de experimente curajoase cu șanse reduse de supraviețuire pe termen lung, ecosistemul antreprenorial brașovean s-a maturizat fără îndoială între timp. Peisajul actual este caracterizat de apariția unor noi startup-uri de succes și companii deep-tech care au demonstrat capacitatea de a transforma idei locale în tehnologie cu impact global. Accentul s-a mutat de la simple „vise tech” la construirea de produse durabile, cu consistență și strategie.
Dincolo de succesul strălucit al Mondly, alte companii fondate la Brașov au căpătat tracțiune semnificativă:
Machinations este unul dintre primele startup-uri locale construite pe fundamente academice. Astfel, proiectul implementează descoperirile tezei de doctorat a lui Joris Dormans de la Universitatea din Amsterdam „Engineering emergence: Applied theory for game design”, publicată în 2012. Chiar dacă nu construiește pe inovație provenită din România, co-fondatorii Mihai și Dana Gheza sunt localnici și își gestionează echipa din Brașov. Platforma browser-based pentru designul economiilor de jocuri video a strâns recent o rundă A de 3,3 milioane de dolari (condusă de Hiro Capital) şi – împreună cu un seed de 1,6 milioane anterior – are peste 5 milioane de dolari finanţare acumulată (https://machinations.io/).
Deja, peste 35.000 de designeri de jocuri şi sute de instituţii educaţionale din toată lumea folosesc Machinations pentru a simula jocuri complexe. Creşterea aceasta accelerată arată cât de mare poate deveni un startup brașovean când se aliază cu investitori precum GapMinder sau Hiro.
Fondată în 2005, la Brașov, Flashnet a început ca un startup de nișă în IoT și a ajuns să fie unul dintre jucătorii de referință la nivel mondial în iluminatul public inteligent. Produsul lor principal, inteliLIGHT, permite control individual asupra fiecărei lămpi stradale (ON/OFF, reglaj, monitorizare defecțiuni), reducând consumul de energie și costurile de mentenanță cu până la 40%. Portofoliul include și platforme software precum inteliCITY – un hub de date urbane interoperabil – și soluția inteliGRID pentru monitorizarea rețelelor electrice. Arhitectura combină controllere hardware montate pe stâlpi, rețele wireless (LoRaWAN, NB-IoT, Sigfox, LTE) și un sistem cloud de management scalabil până la milioane de puncte de iluminat. Succesul lor a atras rapid interesul marilor grupuri internaționale: în 2018, Engie a cumpărat 60% din acțiuni, iar în 2022, Lucy Group (UK) a preluat pachetul majoritar și a integrat compania în divizia Lucy Electric. Echipa de peste 50 de ingineri a rămas la Brașov, dar produsele lor sunt astăzi implementate în peste 45 de țări – de la Dubai și Riyadh până la Oslo și Washington D.C. (https://flashnet-us.com/)
2025: Un noul val de startup-uri braşovene
Anul 2025 marchează și ascensiunea unui nou val de startup-uri brașovene, multe construite pe cercetare și deep-tech:
VoxiKids – Startup-ul Speakquest SRL a lansat aplicația VoxiKids, o platformă digitală de terapie prin vorbire pentru copii, care conectează logopezii cu părinții prin exerciții interactive. Platforma include jocuri educaționale certificate de specialiști și este utilizată în sesiuni de terapie online. În 2020, VoxiKids a atras prin SeedBlink fonduri de circa 290.000€ (din care ~145.000€ erau deja asigurați) de la investitori precum GapMinder VC, Cleverage și business angels. Aplicațiile mobile VoxiKids au înregistrat mii de descărcări (peste 7.000 în România) și au ajuns în topul secțiunii Educație din Google Play (https://www.voxivers.com/voxikids-app/).
Orbotix Technologies – Companie înființată în 2023, la Brașov, Orbotix dezvoltă drone autonome și sisteme robotizate cu inteligență artificială pentru sectorul apărării. Soluția cheie a firmei este platforma OROS AI, destinată detecției automate a amenințărilor balistice și ghidării autonome a țintelor, menită să îmbunătățească siguranța soldaților pe câmpul de luptă. Startup-ul a atras în primele etape de activitate aproximativ 500.000€ finanțare pentru cercetare și dezvoltare, fiind recunoscut ca unul dintre pionierii locali ai tehnologiilor avansate pentru apărare (https://orbotix.tech/).
WakeZ – Fondat de brașovenii Zaki Milhem (Forbes 30 Under 30 România) și Vadim Fintinari, este încă unul dintre noile startup-uri ale căror inovații construiesc pe activități și rezultate ale cercetării. Au început printr-o aplicație inițială de sleep-as-a-service, folosind vibrații subliminale pentru îmbunătățirea somnului. În 2018, echipa a câștigat premii importante la competiții locale (cel mai bun produs la Innovation Labs și startup-ul eHealth al anului). După lansarea unui proof of concept, echipa a pivotat progresiv către sănătatea mintală: WakeZ dezvoltă astăzi o aplicație de tip terapeutic digital. WakeZ folosește vibrații livrate printr-un smartwatch sincronizat cu fazele de somn, printr-o metodă proprietară și brevetată, pentru a ameliora simptomele depresiei, boala aflată într-o continuă expansiune îngrijorătoare pentru sănătatea publică. Echipa este pe cale să obțină certificarea CE ca dispozitiv medical software, atât ca biomarker pentru sănătatea afectivă, cât și ca intervenție de ameliorare a simptomelor.
Produsul a fost finalist într-unul dintre principalele programe de inovație în sănătate din Europa (EIT Health Wild Card) și se află în prima cohortă de accelerare a fondului de investiții KHP Ventures Londra UK. WakeZ a atras finanțări nerambursabile de peste 1,8 milioane € (granturi pentru cercetare) și lucrează la un viitor dispozitiv haptic proprietar. Activitatea s-a relocat în Cluj, dar rămâne ancorată în inițiativa fondatorilor brașoveni (https://wakez.ai/).
Goblin AI – este un alt startup deeptech din Brașov care construiește pe rezultate ale cercetării. Dezvoltă o platformă digital-terapeutică ce combină biomarkeri oculari (prin eye-tracking), un nucleu de inteligență artificială conversațională (LLM) cu clonare vocală și clasificatoare clinice de risc, transformând astfel halucinațiile auditive dintr-o sursă de distres într-un dialog terapeutic ghidat. Soluția rulează pe hardware obișnuit (laptopuri, telefoane), are mod offline de funcționare cu latență mică și poate declanșa automat alerte către clinicieni în caz de risc major (suicidar/agresiv). Platforma se bazează pe terapia AVATAR validată științific la King’s College London: un RCT publicat în The Lancet Psychiatry (2017) a arătat reducerea semnificativă a anxietății indusă de vocile halucinatorii, iar un trial multisite publicat în Nature Medicine (2024) a confirmat scăderi ale anxietății și frecvenței vocilor. Goblin adoptă aceleași principii, dar înlocuiește actorii umani și VR-ul clasic cu un avatar vocal personalizat sintetizat neuronal, permițând scalarea intervenției la scară largă.
Start-up-ul a demarat în 2024 procesul de brevetare la nivel european al tehnologiei sale și va urma o traiectorie de validare clinică. Domeniile de aplicare vizate includ intervenții psihiatrice ghidate (via GOBLIN Medical Device), operațiuni critice autonome (prin GOBLIN Acute, în transport aerian/maritim, apărare, spațiu) și cercetare (GOBLIN Research, cu acces academic la biomarkeri și API de dialog). Pe fondul unei piețe globale de terapii digitale în expansiune, Goblin mizează pe o nișă globală cu impact clinic și operațional semnificativ (https://gobby.eu/).
Steepsoft – companie specializată în soluții de inteligență artificială, fondată de Vadim Fintinari, care a propus o soluție bazată pe computer vision pentru monitorizarea și managementul parcărilor publice. Steepsoft a fost între timp recunoscută ca „lider european în AI development”. În 2023 a fost achiziționată de RebelDot, un important furnizor de servicii software din Cluj-Napoca. Astfel, RebelDot a integrat echipa Steepsoft (expertiză AI avansată) în portofoliul său. Fintinari a devenit Head of AI al grupului RebelDot, iar tehnologiile dezvoltate la Steepsoft – preluarea avansată de limbaj, machine learning, modelare de date – sunt acum oferite clienților internaționali ai RebelDot. Din păcate, avem din nou de a face cu un startup care s-a relocat către terenul mai fertil al Clujului, dar geneza Steepsoft la Brașov a stabilit un exemplu bun pentru viitoare exituri locale în IT/AI (https://www.steepsoft.com/).
ROCCO App – startup de fintech lansat în 2023, la Brașov, ROCCO App oferă o platformă web care îmbină comanda tip „self-order” (similar chioșcurilor de tip kiosk) cu programe de fidelitate pentru restaurante şi fast-food-uri. Cu o singură interfață, utilizatorii pot comanda la mai multe restaurante preferate și pot acumula beneficii de loialitate, ceea ce crește valoarea medie a comenzilor şi retenția clienților. Utilizatorii plătesc la punctul de vânzare scanând un cod QR generat de casier (prin serviciul ROCCOpay), iar automat, primesc reduceri (de 2–20%) și puncte de fidelitate la restaurante, cafenele și terase partenere. După fiecare plată, utilizatorul urcă în nivel („rang”) și primește vouchere, oferte speciale și cadouri aniversare. ROCCO își propune să atragă comercianții față de cheltuielile de publicitate (reward în loc de like-uri online) și să ofere un card „digital” universal de fidelitate.
Este un proiect startup brașovean recent, în creștere, care aduce inovație într-un segment de piață important pentru economia locală. A fost accelerat inițial de MakeITOradea și este incubat în programul +One de la CATTIA (https://roccoapp.com/).
SQB Robotics – Startup-ul SQB Robotics, fondat la Brașov în 2021, inovează retailul prin magazine complet autonome, robotizate cu AI și inventariere smart. Aceste magazine 24/7 fără casieri permit accesul prin scanarea cardului, iar roboții gestionează stocurile și securitatea. SQB are un magazin pilot la Sânpetru și participă activ în acceleratoare regionale (inclusiv +ONE CATTIA), căutând investitori pentru a revoluționa retailul cu tehnologie „made in Brașov” (https://sqbrobotics.com/).
Neomorph Studio – studio creativ fondat în 2017, combină VR, AR, AI, eye-tracking și interfețe creier-calculator pentru a crea experiențe imersive, metaversuri personalizate și simulări ultra-realiste pentru arhitectură, training industrial, marketing sau prototipare vizuală. Conduși de Claudiu Bârșan-Pipu, Ștefan Casapu și Nicolae Bârșan-Pipu, se poziționează ca un studio high-tech local cu clienți mari precum KPMG, Lenovo, Shell și Institute for Transformative Development, un pariu curajos, matur ca viziune și în drum spre interes internațional (https://www.neomorph.io/).
Brașovul în ecosistemul național
Deși Brașovul a făcut progrese notabile și apare în 2025 în topurile globale (StartupBlink), ritmul de creștere al ecosistemului antreprenorial a fost mai lent comparativ cu principalele centre de inovație din România, București și Cluj. Impactul financiar concret este încă incipient local.
Finanțare: București concentrează majoritatea finanțărilor de venture capital, a investitorilor tip business angels și a multinaționalelor IT, facilitând runde rapide și exit-uri. În contrast, Brașov abia începe să-și formeze „prima generație” de investitori locali, lipsind încă o rețea organizată de angels sau un fond dedicat de venture capital. Aceasta limitează accesul la seed și prelungește fazele inițiale de dezvoltare pentru startup-urile brașovene, cerând mai multă răbdare pentru a genera produse scalabile.
Infrastructură: București are numeroase incubatoare și acceleratoare consacrate (ex. Techcelerator, Innovation Labs, InnovX, How to Web, Startarium), conectând firmele noi la mentorat și capital. Cluj a construit un ecosistem dens de hub-uri și conferințe (Spherik, Techsylvania, Cluj Hub), iar Timișoara și Iași recuperează rapid. La Brașov, deși s-au făcut pași relevanți încă de acum un deceniu (Startup Weekend, coworking), această dinamică a încetinit după pandemie. Inițiativele recente precum +ONE (primul incubator oficial la CATTIA) și pre-acceleratorul Arena Urșilor prind contur, dar sunt încă la început. Orașul încă nu are un capital publică de finanțare disponibil recuren și consistent, precum Oradea (Make IT Oradea) sau Cluj (FIX).
Capital uman: Brașov are o universitate locală cu profil tehnic puternic, dar conexiunea sa cu ecosistemul antreprenorial este mai redusă decât în București, Cluj, Timișoara sau Iași, care beneficiază de mai multe universități ce stimulează competiția între studenți și cercetători. Lipsa unui mediu antreprenorial bine consolidat determină adesea tinerii ambițioși să migreze spre orașe mai mari sau în străinătate în căutarea oportunităților validate. Deși calitatea vieții, munții și turismul sunt factori atractivi pentru retenția talentului, orașul are nevoie de argumente suplimentare pentru a-și păstra forța calificată de muncă.
Vizibilitate și antreprenoriat: Brașovul nu este încă perceput pe deplin ca „tech city” la nivel național, are vizibilitate limitată în media de specialitate și puține povești de succes foarte cunoscute (cu câteva excepții). Regiunea se confruntă și cu un deficit relativ de antreprenoriat local, semnalat inclusiv de ADR Centru, fiind nevoie de educație antreprenorială structurată și politici publice care să încurajeze formarea de noi afaceri. În comparație cu țări precum Polonia sau Estonia, România – și implicit Brașovul – rămâne în urmă la numărul de startup-uri per 1.000 de locuitori. Investitorii privați locali sunt încă puțini.
Factorii care accelerează și frânează ecosistemul Brașovului
Mai mulți factori accelerează creșterea antreprenorială: lansarea primului program de incubare la CATTIA cu implicarea autorităților locale și noul val de oportunități de finanțare pentru startup-uri inovative disponibile prin Programul Regional Centru, dar și deschiderea comunității locale spre evenimentele și proiectele cu focus antreprenorial. In Universitatea Transilvania sunt organizate tot mai des hackatoane și concursuri antreprenoriale, iar programe de mentorat și inițiative precum Arena Urșilor fac legătura între mediul universitar și „establishment-ul” antreprenorial. În plus, mixul industrial și economic divers al Brașovului, incluzând turismul, industriile creative și producția (automotive, mecanică), generează cerere pentru soluții tehnologice dezvoltate local, făcând sectoarele tradiționale receptori naturali ai inovației software și hardware.
Rămân, însă, factori de încetinire: absența unui capital de risc local consistent – e nevoie de o rețea solidă de business angels și de un fond regional dedicat; migrația parțială a tinerilor către orașe mai mari sau în străinătate în căutarea joburilor finanțate; și necesitatea de a consolida reputația de „tech city” prin relații mai puternice universitate-industrie și atragerea de startup-uri din alte zone prin facilități și programe colaborative. Astfel de eforturi ar intensifica rețelele de colaborare și ar stabili un ciclu autentic de reinvestire a succeselor locale.
Concluzie
În esență, ecosistemul startup-urilor din Brașov se află într-o fază de maturizare, deși rămâne mai puțin vizibil decât marile hub-uri București și Cluj. Orașul beneficiază de un mediu local favorabil – calitate ridicată a vieții și o bază industrială diversă – și a produs deja succese notabile, precum Mondly, Machinations și Flashnet, care îi evidențiază potențialul. Pentru a-și revendica pe deplin locul ca pol regional de inovație, Brașovul are însă nevoie de politici coordonate: mobilizarea și implicarea investitorilor locali, programe de educație antreprenorială și infrastructură adecvată mobilizată de autoritățile locale. Doar prin asemenea eforturi concertate startup-urile brașovene vor obține resursele, mentoratul și mediul de sprijin necesare pentru creștere sustenabilă. Viitorul inovației la Brașov le va aparține celor care pot integra eficient lecțiile trecutului – succese și eșecuri – cu nevoile specifice ale regiunii, transformându-le într-o strategie pe termen lung pentru comunitatea locală de inovatori.
Ecosistemul antreprenorial din Regiunea Centru prinde contur.
Ești fondator de startup din Brașov sau din alt județ al regiunii noastre?
Scanează codul QR și înscrie-te în cartografierea ecosistemului antreprenorial!
