Migrația, un fenomen la fel de vechi precum omenirea, se face pe distanțe lungi și prin părăsirea țării, dar este posibilă și migrația internă. Fenomenul are cauze multiple: de la securitate, demografie și drepturile omului la sărăcie și schimbări climatice.
În ultimii 10 ani, Brașovul, dar și zona periurbană aferentă municipiului au cunoscut o mare dezvoltare datorată și disponibilității populațiilor din alte zone ale țării de a migra spre această arie geografică, populație care a găsit condiții prielnice de trai și oportunități privind locurile de muncă, oportunități educaționale etc.
Reprezentanții Direcției Județene de Statistică Brașov spun că este un schimb benefic pentru ambele părți și explică acest considerent.
„Populația ce alege să se mute în zona Brașov aduce plusvaloare, pornind de la investițiile în zona de locuire, forța de muncă, întinerirea locuitorilor și asigurarea schimbului cauzat de îmbătrânirea populațiilor deja existente. Zona Brașov vine cu peisaje minunate, cu istoria, cu oferte de muncă și business atractive, cu un nivel de școlarizare ridicat, cu posibilități de petrecere a timpului liber”, a explicat Raluca Gabriela Rugină, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică Brașov.
Zonele din care provin migranții
De altfel, dacă în 2012, populația cu domiciliul în zona Brașov, care cuprinde municipiul Brașov și localitățile situate pe o rază de 15 kilometri în jurul municipiului, reprezenta 68,2% din populația județului, în anul 2024, ponderea a crescut la 69,4%.
Cu excepția brașovenilor, cei mai mulți locuitori care au declarat la recensământ că au migrat în județul Brașov, respectiv 140.000, provin din județele: Buzău, Vaslui, Bacău, municipiul București, Covasna, din fiecare județ între 9.000 – 11.000 de persoane. O altă grupă, între 3.000 și 7.000 de persoane, o reprezintă județele: Botoșani, Prahova, Iași, Vrancea, Sibiu, Galați, Mureș, Neamț, Harghita, Brăila, Cluj, Argeș.
„Remarcăm o apetență pentru traiul în zona Brașov a celor ce provin din județele Moldovei, cele din subcarpați și cele aparținând regiunii Centru. Cel mai puțin reprezentate sunt județele din vest, nord-vest, unde nivelul de trai este ridicat și cele din Țara Românească, pentru care Bucureștiul, cu ale sale oportunități, este mai aproape geografic”, a transmis Mihaela Pâtea, colaborator în cadrul Direcției Județene de Statistică Brașov.
La Brașov au fost, de fapt, două valuri de sosiri, respectiv în anii `70, în perioada industrializării, și acum, în anii 2020, în perioada creșterii și diversificării economice și a nivelului de trai. Ca urmare, în contextul în care întreaga populație a României a scăzut, datorită migrației spre Brașov, județul nostru a ajuns, ca poziție în clasamentul național, de pe locul 12, din punct de vedere al numărului populației cu domiciliul stabil pe raza județului, pe locul 10, potrivit statisticienilor brașoveni.
Avantajele migrației spre Brașov
Întinerirea populației, respectiv modificarea în sens pozitiv a structurii populației pe grupe de vârstă, este unul dintre avantajele migrației spre Brașov.
„Astfel, la recensământul populației din 2021 grupa de vârstă aptă de muncă era puternic reprezentată, ceea ce face ca în județul nostru înlocuirea populației de peste 65 de ani să fie asigurată, la fel și pensiile persoanelor din această grupă, dacă bugetul asigurărilor ar fi zonal. Cea mai bine reprezentată este grupa de vârstă 40-44 de ani, însemnând 8,1% din total, urmată de grupa de vârstă 65-69 de ani, cu 8,0%. Conform declarațiilor de la Recensământul 2021, populația de copii între 0-14 ani, cu pondere de 16,4% din total, este mai numeroasă decât populația de 15-29 de ani, cu pondere de 13,6% din total. Grupa de vârstă 30-44 de ani, populația dispusă să migreze, dar și să întemeieze familii, reprezintă 22,4%, populația 45-59 de ani, 19,8%, populația 60-74 de ani, 20,6%, iar populația de peste 75 de ani, 7,2%”, a declarat Mihaela Pâtea, colaborator în cadrul Direcției Județene de Statistică Brașov.
Un alt plus menționat de statisticienii brașoveni este creșterea ratelor de fertilitate pentru cele mai fertile grupe de vârstă. Astfel, la grupa de vârstă 25-29 de ani, dacă în 2013 se nășteau 76,2 copii la mia de femei fertile, numărul acestora a ajuns în 2022 la cifra de 88,9 la mie.
Cu toate acestea, în ultimii ani s-a produs creșterea numărului de copii nu prin majorarea numărului de nașteri, în mod special, ci datorită migrației tinerelor familii.
„Numărul persoanelor angajate în activități de producție (populația ocupată) a crescut de la 237.600, la 31.12.2012, la 253.800, la 31.12.2022. În 10 ani, a crescut numărul populației ocupate cu 16.200 persoane, datorită migrației celor apți de muncă, dar și a scăderii numărului șomerilor, ceea ce a dus la creșterea ratei de ocupare a resurselor de muncă. Pe principalele ramuri, populația ocupată a crescut după cum urmează: industrie (+8,8 mii persoane), sănătate (+4,9 mii persoane), construcții (+3,9 mii persoane), informații și comunicații (+3,6 mii persoane), hoteluri și restaurante (+3,4 mii persoane)”, a adăugat Raluca Gabriela Rugină, director executiv al Direcției Județene de Statistică Brașov.
Potrivit datelor oferite de reprezentanții Direcției Județene de Statistică Brașov, pe parcursul a 10 ani a crescut și numărul salariaților, cu 34.600 de persoane, ajungând de pe locul 6 pe locul 5 în ierarhia națională la acest indicator.
Și numărul locuințelor a crescut la nivel de județ, de la 238.166 de locuinte în 2012, la 284.051 în 2022.
Nivel ridicat de educație la Brașov
Un alt avantaj pentru Brașov este creșterea numărului populației școlare și, în consecință, perspectiva unei populații cu un nivel mai înalt de educație, de la 103.000 de persoane cuprinse într-o formă de învățământ la 113.000, pe parcursul a 10 ani. „Asta pentru că populația care a migrat spre zona Brașov este o populație tânără, în general familii tinere”, explică statisticienii brașoveni.
Rata abandonului școlar a scăzut datorită creșterii nivelului de trai, dar și a ponderii familiilor cu interes pentru educația copiilor. În învățământul primar și gimnazial, de la 3,1 în 2012 la 2,3 în 2022, iar în cel liceal de la 2,3 la 1,7. Ca urmare, a crescut baza materială a învățământului de la 3.009 la 3.976 de săli de clasă și cabinete școlare.
Creșterea numărului de studenți și integrarea acestora în comunitatea brașoveană reprezintă un alt beneficiu pentru Brașov. Numărul de absolvenți de învățământ superior a crescut în cei opt ani studiați cu 3,7%, cu mențiunea că județele reprezentate în învățământul superior brașovean sunt aceleași cu județele din care sosesc cetățeni pentru a-și continua traiul în zona Brașov.
Migrația a revitalizat cultura brașoveană. Datele statistice arată că în 10 ani s-a dublat numărul de vizitatori în muzee și colecții publice. De asemenea, a crescut și numărul de spectatori și auditori în instituții de spectacol, de la 193.420 la 351.647.
Contribuția la creșterea economică
PIB-ul pe locuitor a crescut în 10 ani și datorită contribuției forței de muncă nou atrase, de la 34.246,8 lei la 53.311,0 lei, deci cu 56 de puncte procentuale. Astfel, la acest indicator am urcat de pe locul 6 pe locul 4 în ierarhia națională.
A crescut datorită imigrației interne și numărul de unități active cu 46%, numărul de întreprinderi familiale cu 35 și numărul persoanelor fizice autorizate cu 1.599.
Cifra de afaceri a crescut și ea cu 49% în cei 10 ani studiați. Ca urmare a existenței forței de muncă, deși o parte dintre brașovenii calificați au emigrat în străinătate, zona Brașov a cunoscut noi investiții, în domenii precum distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, comerț, transport și depozitare, hoteluri și restaurante, informații și telecomunicații.
Ca urmare, în ierarhia națională, Brașovul ocupa în 2022 locul 7 în privința cifrei de afaceri și locul 8 în privința investițiilor brute, urcând câte un loc în fiecare an.
Datorită dezvoltării cartierelor noi de locuit, lungimea străzilor a crescut cu 152 de kilometri, explică statisticienii brașoveni. Și, de asemenea, a fost înregistrată o creștere a numărului apartamentelor de închiriat în regim turistic și, în general, numărul tuturor structurilor de cazare turistică, dublându-se astfel numărul de sosiri ale turiștilor.
Dezavantajele migrației spre Brașov
Printre dezavantajele migrației spre Brașov se numără și creșterea noxelor, respectiv a cantității de metale grele în atmosferă, din cauza creșterii numărului de mașini, dar și a sistemelor de încălzire cu gaze.
Din cauza încălzirii atmosferei, se remarcă scăderea cantității de precipitații în zona Babarunca -Tărlung, de la 1.135 l/m2 la 1.015 l/m2.
De asemenea, statisticienii spun că Brașovul are acum mai puține spații verzi, suprafața scăzând în 10 ani cu 17 hectare, declarate statistic.
„Un alt dezavantaj este creșterea volumului de apă potabilă distribuită la nivel de județ, de la 28.967 de metri cubi la 32.976 de metri cubi, dar și creșterea volumului de gaze naturale distribuite, de la 357.278 de metri cubi la 407.377 de metri cubi”, a completat Mihaela Pâtea.
Partea negativă a sporirii numărului populației școlare o reprezintă creșterea alarmantă a numărului mașinilor în ultimii 10 ani, cu aproximativ 100.000 de autoturisme nou înmatriculate. Doar în ultimul an (2024), cifra de afaceri în comerțul cu autovehicule s-a majorat cu 27,9% față de anul 2023. Creșterea cifrei de afaceri în comerțul cu autovehicule este legată și de creșterea prețului autovehiculelor și de creșterea nivelului de trai.
Deși infrastructura de transport în comun este performantă, poziția Brașovului în ierarhia națională a ajuns de la 6 la 10 în privința numărului de călători transportați cu autobuze și microbuze.
S-a dublat importul de mărfuri
De asemenea, din cauza creșterii consumului, a nivelului de trai, dar și a obiceiurilor de consum s-a dublat importul de mărfuri, ceea ce poate duce, încet-încet, pe fondul creșterii și exportului, dar într-un ritm mai lent, la apariția unei balanțe negative de comerț exterior, cu toate consecințele de rigoare. Doar importul pe China a crescut de 4,5 ori în cei 10 ani studiați, completează statisticienii brașoveni.
Deși reprezintă un mare avantaj economic, creșterea numărului de turiști produce probleme de mobilitate, chiar și de poluare, mai sunt de părere statisticienii brașoveni.
„Cert este că datorită poziției sale geografice, climei, oportunităților economice și de nivel de trai, Brașovul va atrage și în viitor populație, eventual chiar populație din străinătate revenită cu noi obiceiuri, cunoștințe etc. Ca și în turism, acest fenomen se va reduce pe măsură ce alte zone ale țării vor cunoaște dezvoltare, iar populația brașoveană se va stabiliza și omogeniza”, a adăugat Raluca Gabriela Rugină.
Reprezentanții Direcției Județene de Statistică Brașov precizează că studiul a fost realizat asupra populației cu reședința în zona Brașov, deoarece aceasta este acea populație cu impact asupra evoluției socio-economice, reprezentând locuitorii de facto de pe raza teritorială studiată.
„Ținând cont de procentele de non-răspuns ale populației la cele două recensăminte (2011 și 2021), putem spune că populația zonei Brașov a crescut în cei 10 ani studiați cu aproximativ 9.700 de persoane, de la 394.000 la 403.700 de persoane. Populația cu domiciliu, respectiv populația legală, cea care are act de identitate în zona Brașov, a crescut și ea cu aproximativ 13.000 de persoane, de la 428.000 la 441.000 de persoane, dar trebuie să ținem cont de faptul că o parte dintre acestea au migrat pe parcursul celor 10 ani studiați”, a încheiat Raluca Gabriela Rugină, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică Brașov.
