Am devenit antreprenori cu acte în regulă, organizați într-una din formele juridice prevăzute de legislația din România, dar oare știm ce ne așteaptă? Din acest moment trebuie să respectăm legi, ordonanțe și reguli.
Traversăm o perioadă de ample provocări pentru mediul de afaceri. Acestea se manifestă în plan macroeconomic încă de la pandemia de COVID- 19, la care s-a adăugat războiul din Ucraina, dar și în plan intern, unde ne confruntăm cu o dinamică a legislației în domeniul fiscal fără precedent și a legislației în general.
Ca antreprenori români, ne confruntăm cu probleme legate de creșterea prețurilor, lipsa forței de muncă și scăderea comenzilor din diverse domenii. Dar provocarea supremă este să ținem pasul cu toate modificările legislative, să le implementăm într-un timp foarte scurt. În urma acestor modificări revizuim prognozele de creștere, revizuim indicatorii financiari stabiliți inițial și de multe ori dorința de creștere se transformă într-o dorință de supraviețuire.
„Codul Fiscal a suferit 554 de modificări, efectuate prin 107 legi, Ordonanțe de Guvern și Ordonanțe de Urgență, într-o perioadă de 84 de luni, rezultând o frecvență de 1,3 norme de modificare lunar” – potrivit primului studiu realizat de echipa The Tax Institute, intitulat „Modificările Noului Cod Fiscal: Inventar și impact (2015 – 2023 )“.
Pentru bugetul de stat, modificările fiscale vizează în special mai mulți bani din impozite și taxe pentru acoperirea cheltuielilor. Pentru mediul de afaceri, această dinamică a modificărilor se transformă într-o acută lipsă de predictibilitate. Devine tot mai greu să faci un buget multianual, iar de o planificare fiscală multianuală nici nu mai poate fi vorba.
Lipsa de predictibilitate în domeniul fiscal este una dintre principalele preocupări ale firmelor din România. Schimbările trebuie implementate în sistemul financiar-contabil al firmelor în timp record, în cazul măsurilor adoptate prin ordonanță de urgență și aplicate imediat, astfel încât activitatea să nu sufere, să se desfășoare în parametri normali.
Un prim impact al acestor modificări fiscale este cel al costului crescut al implementării acestora într-un timp foarte scurt, astfel încât să poată fi aplicabile la termenul cerut de legislație. Dacă aceste modificări nu se implementează la timp, firma riscă amenzi și penalități. Tot la capitolul costuri de implementare, trebuie evidențiată și pregătirea personalului, perfecționarea acestuia în aplicarea modificărilor.
Un alt element al costului acestor modificări fiscale este creșterea impozitelor și taxelor ca sarcină fiscală. Impozite mai mari înseamnă bani mai puțini rămași la dispoziția firmei pentru investiții.
Anul 2024 nu face excepție în ceea ce privește numărul mare de reglementări care au intrat în vigoare, unele încă de la finalul lui 2023 sau de la 1 ianuarie, și nici în privința creșterii impozitelor și taxelor.
Este vorba de noul sistem de taxare al marilor companii, de regimul microîntreprinderilor, de cote de TVA diferite aplicabile anumitor categorii de produse sau tranzacții, sisteme complexe de raportare, reguli noi de taxare a unor venituri etc. La toate acestea se adaugă și directivele europene care se transpun și în legislația românească (de exemplu, cea referitoare la impozitul minim pe profit la nivel global, aplicabil companiilor multinaționale), dar și reglementări specifice din alte domenii, cum ar fi industria financiară, energie, protecția mediului etc.
Sfera companiilor afectate este una extrem de largă, fiind atinse domenii de activitate dintre cele mai diverse și mai productive, din punct de vedere economic, scopul fiind acela de a diversifica pe cât posibil sursele aducătoare de venit la bugetul public. În expunerea de motive, când aceste modificări legislative erau în fază de proiect, se menționează că aceste măsuri fiscale nu vor avea nici un impact social, macroeconomic, în domeniul concurenței sau al mediului de afaceri, nici din perspectiva inovării şi digitalizării sau a dezvoltării durabile.
Concluzia o tragem singuri, au trecut deja aproape șase luni în care ne-am conformat acestor modificări, un singur lucru este cert: am plătit mai mult pentru impozite și taxe!
Un alt element pe care deseori nu îl includem în niciun buget este timpul! Crește timpul alocat pentru raportări și declarații. Acestea au devenit tot mai complexe și aici trebuie menționate e-Factura și e-Transport. Începând cu 1 ianuarie 2024 a fost lărgită lista societăților care trebuie să raporteze e-Factura, lista bunurilor cu risc fiscal ridicat pentru care trebuie întocmită raportarea e-Transport. De asemenea, pentru toate transporturile internaționale trebuie întocmită raportarea e-Transport de către firmele din România, indiferent că se află în postura de furnizor sau de beneficiar.
Prin aceste măsuri, România se aliniază tendințelor la nivel european cu privire la facturarea electronică, după ce țări precum Italia, Serbia sau Ungaria au implementat sisteme similare, iar alte state, cum ar fi Germania, Belgia, Letonia, Polonia și-au anunțat intenția de a introduce facturarea electronică obligatorie în următorii doi ani.
Unele dintre cele mai greu afectate categorii de contribuabili de aceste modificări legislative sunt microîntreprinderile. Astfel, principala întrebare a acestora a devenit: „a fi sau a nu fi”?
Încă din anul 2022, o serie de modificări legislative au anunțat intenția de diminuare a numărul de societăți încadrate în această categorie. O primă măsură a fost reducerea plafonului veniturilor sub care o societate poate plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor, dar s-au introdus și condiții noi, care au avut ca rezultat trecerea acestora în categoria plătitorilor de impozit pe profit. Condiții precum obligația de a avea cel puțin un angajat, limitarea numărului de microîntreprinderi ce pot fi deținute de aceeași persoană sau declararea unor venituri incompatibile cu statutul de microîntreprindere au limitat numărul acestora. În anul 2023, autoritățile au făcut următorul pas spre „a nu fi”. Astfel, prin cascada de modificări prevăzute în Legea nr. 296/2023 și în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 115/2023 au fost impuse condiții mai restrictive pentru microîntreprinderi. A fost lărgită lista de condiții pentru care o societate nu mai poate aplica sistemul de impozitare a microîntreprinderilor. Această formă de impozitare a veniturilor unei societăți este privită drept una de „optimizare fiscală“ și cum principala direcție în noile prevederi este eliminarea facilităților fiscale pentru companii, au fost introduse prevederi referitoare la restricționarea la cel mult o microîntreprindere în cazul asociaților care dețin, direct sau indirect, peste 25% din drepturile sale de vot, extinderea plafonului limitativ de la veniturile microîntreprinderii la cele ale părților legate cu aceasta. În ceea ce privește noțiunea de întreprindere legată, OUG nr. 115/2023 a introdus o condiție nouă, care prevede că limita privind veniturile realizate de societatea analizată (care nu trebuie să depășească 500.000 de euro) se verifică luând în calcul veniturile obținute de persoana juridică română, cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta, astfel cum sunt definite potrivit prevederilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.
Impactul acestor prevederi este reducerea numărului de societăți care aplică pentru acest sistem de impozitare. Modificările neașteptate cresc mult costurile de conformare fiscală pe care le suportă aceste persoane juridice. Aceste costuri se adaugă celor suportate direct prin sarcina fiscală din ce în ce mai mare a microîntreprinderilor.
Statisticile sunt cele mai relevante, astfel, la 31 decembrie 2023, numărul de contribuabili activi plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor era de 495.448, față de 912.875 la 31 decembrie 2022. Aceste date sunt precizate în Buletin statistic fiscal pentru trimestrul IV 2023, publicat de ANAF.
Unul dintre cele mai „hărțuite” sectoare în ceea ce privește măsurile legislative este HORECA.
Acesta a fost afectat de pandemia de COVID-19, s-a confruntat cu creșteri semnificative ale prețurilor la utilități, care sunt cheltuieli cu pondere în totalul cheltuielilor din aceste activități, a fost obligat la plata impozitului specific, a fost obligat la aplicarea regimului de impozitare al microîntreprinderilor, iar acum, de la 1 ianuarie 2024, este obligat la plata impozitului pe profit.
Contribuabilii care obțin venituri din activități independente nu au fost nici ei uitați, referitor la modificările legislative, fiindu-le majorată contribuţia de asigurări sociale de sănătate. Astfel, acestea datorează contribuţia de asigurări sociale de 10% aplicată la o bază anuală de calcul egală cu venitul net anual realizat/brut sau norma anuală de venit, instituindu-se două limite cu privire la cuantumul acestei contribuţii. Dacă baza de calcul este mai mare de 60 de salarii minime brute pe ţară, atunci contribuţia se va plafona la 10% din această valoare, în timp ce dacă baza de calcul este mai mică de 6 salarii minime brute pe ţară, atunci se va datora contribuţia la nivelul celei corespunzătoare pentru 6 salarii minime brute pe ţară. Aceste prevederi sunt aplicabile pentru veniturile obţinute începând cu 1 ianuarie 2024.
Un prim impact este reducerea numărului acestora, de la 41.164 la 31 decembrie 2022, la 39.784 la 31 decembrie 2023 – sursă este același Buletin statistic fiscal pentru trimestrul IV 2023 publicat de ANAF.
Principalele consecințe ale acestor modificări legislative rezidă în descurajarea investițiilor, cu precădere a celor asumate de societăți pe termen scurt și mediu, migrarea activităților unor companii către alte țări sau amânarea deciziilor firmelor de a investi pe piața românească, presiuni inflaționiste prin transferul costurilor către consumatorii finali, reducerea competitivității firmelor românești.
La capitolul eliminarea facilităților fiscale nu au fost exonerate nici persoanele fizice. Sunt prevederi referitoare la eliminarea scutirii impozitului pe venit ale personalului din IT, astfel acestea se aplică doar pentru veniturile mai mari de 10.000 de lei și doar pentru un singur contract. Această prevedere va afecta salariul net al persoanelor din această categorie sau va afecta costul cu salariul pentru societate.
De asemenea, reintroducerea contribuției de sănătate pentru salariații din construcții este tot o măsură de eliminare a facilităților fiscale ale salariaților. Aceasta determină o scădere a venitului net al salariaților din aceste domenii.
Aceste măsuri pun presiune pe angajații din sectoarele menționate care beneficiau de aceste facilități, dar și pe angajatorii acestora, de la care se așteaptă să acopere, cel puțin parțial, această posibilă scădere a veniturilor nete.
Totodată angajații care beneficiază de tichete de masă sau de vacanță vor avea de suportat și pentru acestea contribuția la sănătate de 10%, care până acum nu era datorată.
Să nu trecem cu vederea totuși nici prevederile legislative de combatere a activităților economice ilicite și cele de supraimpozitare a veniturilor a căror sursă nu a fost identificată.
Au fost introduse prevederi de prevenire și combatere a activităților economice ilicite, definite ca activitatea economică desfășurată de către persoanele care nu sunt organizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, precum și activitatea economică desfășurată cu bunuri care nu sunt însoțite de documente de proveniență. Pentru aceste activități s-a legiferat un sistem gradual de amenzi contravenționale, în funcție de numărul faptelor sancționate în 12 luni, însoțit de măsura complementară a confiscării bunurilor utilizate în activități economice ilicite, respectiv măsura suspendării activității pentru 15 zile.
De asemenea, orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere, organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor. Această prevedere se aplică începând cu 1 iulie 2024. Impactul acesteia îl vom constata după această dată.
Concluzia? Impozite și taxe mai mari, noi impozite și taxe, costuri mai mari pentru firme pentru implementarea și aplicarea rapidă a reglementărilor, imposibilitatea efectuării strategiilor pe termen lung, venituri mai mici pentru anumiți salariați. Dar oare cum va fi în 2025?
