Vama Buzăului se recomandă ca fiind una dintre puținele zone cu poluare zero din România. Simți acest lucru imediat ce intri în comună.

Autor: Laura NILESCU GAL

Aceasta este situată la o altitudine de 800 de metri, la poalele Munţilor Ciucaş, în zona sudică a depresiunii intramontane Întorsura Buzăului. Datorită locației, aerul este foarte tare și, imediat ce îl inspiri, simți o transformare a stării de spirit. Astfel, observi foarte ușor peisajul de munte, unde te poți retrage, măcar la final de săptămână, pentru a fi departe de orice sursă de gălăgie.

Golul alpin al Munţilor Ciucaş adăposteşte o mulţime de ansambluri stâncoase, având forme interesante şi denumiri sugestive, precum „Tigăile”, „Sfinxul din Bratocea”, „Vârful Tesla”. Acestea au fost declarate monumente ale naturii şi reprezintă importante puncte de atracţie pentru turişti.

Cultivarea pământului, creşterea animalelor, prelucrarea fibrelor, a pieilor și a lemnului, olăritul, pictura pe sticlă sau încondeierea ouălor au fost şi sunt în continuare principalele ocupaţii tradiţionale practicate de locuitorii comunei. Cei mai mulți vămășeni cresc animale, iar principala lor sursă de hrană vine direct din gospodărie.

Gastro local, concept născut la Vama Buzăului

Pentru că în zonă nu există restaurante, autoritățile au decis înființarea punctelor gastronomice locale.

„Gastro local reprezintă un concept născut la Vama Buzăului, ce oferă turiștilor care vin în această stațiune turistică posibilitatea să trăiască o experiență gastronomică locală, inedită și calitativă deopotrivă. Conceptul este bazat pe servirea mesei în gospodăriile autorizate din localitate, utilizând rețete tradiționale, moștenite din generație în generație. Produsele care compun meniul zilei sunt rezultate din aceste gospodării sau achiziționate cu preponderență din alte gospodării locale”, explică Tiberiu Nicolae Chirilaș, primarul comunei Vama Buzăului.

Punctele gastronomice locale sunt locații agreate de legislația sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor.

„Gastro Local oferă doritorilor preparate alimentare specifice zonelor geografice. Metodele de preparare ale meniului exprimă pe cât posibil tradiție prin transformarea producțiilor primare obținute la nivelul gospodăriei (exploatației nonprofesionale) în produse alimentare. Aceasta activitate este reglementată de ordinul ANSVSA nr. 111/2008 actualizat si este supusă înregistrării sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, asigură noțiunea de flexibilitate invocată de legislația europeană”, completează dr. Irina Holerga, directorul executiv al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Brașov.

Cea mai numeroasă rețea locală de puncte gastronomice din România

„Cocoșul pe poartă”, așa cum este identificată ușor această activitate, oferă, pe lângă servirea mesei, și posibilitatea de a comunica direct cu oamenii locului.

Turiștii care ajung în Vama Buzăului pot petrece timp de calitate în gospodăria locală, beneficiind concomitent și de alte experiențe puse la dispoziție de gazdă. Astfel, întregul ansamblu menționat duce la trăirea unei experiențe gastronomice și turistice autentice, extrem de favorabile pentru a descoperi valorile rurale adevărate ale României”, spune Tiberiu Nicolae Chirilaș, primarul comunei Vama Buzăului.

Localnicii din zonă sunt primitori, deschiși și prietenoși

Alexandra Buzea nu este vămășancă, dar trăiește la Vama Buzăului din 2007, când a decis să lase Brașovul pentru a trăi la țară și, bineînțeles, pentru a se bucura de tot ce poate oferi natura. Este vorba despre priveliști minunate, aer proaspăt de munte, oameni gospodari și mâncare bio.

Ca majoritatea vămășenilor, și Alexandra Buzea crește animale, având în gospodărie porci, oi, capre, găini și iepuri. Ideea înființării punctului gastronomic local i-a surâs și în noiembrie 2019 și-a deschis porțile turiștilor, gătindu-le după rețete învățate de la bunica și mama ei.

„Am avut o întânire cu domnul primar, iar conceptul a pornit prin prisma faptului că turiștii nu aveau unde să mănânce pentru că în zonă nu sunt restaurante. Este pentru noi un ajutor, pentru că putem să ne valorificăm produsele și să avem o afacere de familie. Noi aici în gospădărie avem porci,oi, căprițe, găini, iepuri. Am început cu 5 porci, 18 oi, 40 de găini, 4 iepuri,2 căprițe și un țap. Efectivul este același, iar munca la fel. Mergem pe partea de produs tradițional, de exemplu ciorbă de porc ardelenească, ciorbă de văcuță, de miel, de păstăi, carne la garniță, ceaun de porc și miel”, mărturisește Alexandra.

Deliciile culinare sunt preparate de Alexandra, împreună cu familia. Este vorba despre soțul ei și cei doi copii, care o ajută la bucătărie.

„Carnea de porc, de exemplu, o preparăm rezultând mai multe produse: carne la garniță, caltaboș, jumări, slanină, tobă, cârnați. Sunt printre cele mai cerute de turiști, dar preferata tuturor este carnea la garniță cu mămăliguță și murături”, explică Alexandra.

Alexandra Buzea gătește 7 ore zilnic. Mâncarea pregătită pentru turiști este inclusă în meniul zilnic al familiei.

Îmi place foarte mult să gătesc și mă bucur că îmi petrec timpul cu copiii. Sărmăluțele sunt cele mai migăloase preparate, dar atunci când suntem mai mulți, reușim să le terminăm într-un timp mult mai scurt. În general ce gătim pentru noi, gătim și pentru turiști. Gătim modic și ei trebuie să știe că totul este natural și proaspăt”, precizează Alexandra.

Ciorba muierii leneșe, mâncare vămășană

Renumită în această zonă, ciorba muierii leneșe este foarte ușor de preparat.

Rețeta o am de la bunica mea. Bunicii au inventat rețeta pentru că aveau foarte mult de lucru în gospodărie și nu le ajungea timpul și pentru gătit zilnic. Se prepară foarte ușor cu lapte acru, ou bătut, tarhon și usturoi, iar la sfârșit se drege cu smântână. Este o ciorbă vămășană”, afirmă Alexandra.

Turiștii vin aici din toate colțurile țării

Românii care ajung cel mai des acasă la familia Buzea sunt din Buzău, Brăila și Constanța.

„Avem pagină de Facebook, Google Maps, iar la rezervația de zimbri pe bilete sunt trecute toate punctele gastro locale. Nu avem voie mai mult de 12 persoane la masă, iar tacâmurile sunt separate. Față de început se simte diferența, pentru că lumea a început să afle de aceste locuri. Câștigul nostru este satisfăcător, facem ceea ce ne place și ne descurcăm. Afacerea este acum înfloritoare pentru că avem turiști, care ne recomandă și avem mereu flux de persoane”, susține Alexandra Buzea.Oaspeții revin mereu. Pe de o parte pentru zona deosebit de frumoasă, iar pe de altă parte și pentru mâncarea gustoasă, naturală și proaspătă. „Oamenii ne laudă preparatele, admiră grădina plină cu flori, se bucură de liniște, de peisajul colorat, iar apoi se așează pe iarbă și, la finalul vizitei savurează desertul. Prăjitura cu fructe de pădure este cea mai cerută, dar pe lângă asta eu gătesc și plăcinte cu mere, papanași, plăcintă cu brânză de vaci, clătite cu dulceață, gogoși, cozonac. Copiii care vin în gospodăria noastră sunt fascinați de animale și de iazul cu pești. Toată lumea pleacă de la noi încărcată cu energie pozitivă și cu promisiunea revenirii”, încheie Alexandra Buzea.