Industria este principalul domeniu care a reușit să se relanseze și unde cifra de afaceri și implicit productivitatea muncii au crescut vizibil, în timp ce comerțul este în continuare în declin.
A trecut deja mai bine de un deceniu de la declanșarea crizei financiare, începută prin căderea băncii Lehman Brothers în SUA. Deși ferită tocmai prin subdezvoltarea ei de implicațiile crizei mondiale, totuși și România a suferit, după ce firmele private au intrat într-un mod de protecție în care au redus costurile și investițiile. Statul a făcut la fel, iar situația s-a înrăutățit în cascadă. Mediul economic a luptat de atunci în continuu pentru a depăși această criză, însă, în continuare sunt domenii care nu au reușit să își revină și să ajungă la nivelul de boom din 2008.
În conformitate cu datele statistice, faţă de anul 2008, numărul de unităţi active din județul Brașov este în continuare mai mic cu 2%, acelaşi trend fiind înregistrat şi în ceea ce privește numărul de salariaţi (minus 2,4%). Industria este principalul domeniu care a reușit să se revigoreze și se observă o creștere spectaculoasă a cifrei de afaceri, cu 114% acum doi ani față de 2008, ceea ce a dus implicit și la creșterea productivității muncii. De altfel, volumul investiţiilor nete din industrie a crescut cu 39,2%, în timp ce comerţul a scăzut aproape pe toate planurile, excepţie cifra de afaceri care a crescut cu 14,3%.
Industria ține aproape 50% din economia Brașovului
Dacă în anul 2008 puteam vorbi de întâietatea activităţii comerciale în economia judeţului Braşov în privinţa aportului în cifra de afaceri a acestuia (42,2% din cifra de afaceri a judeţului), în timp ce industria venea cu un aport de numai 31,7%, în anul 2017, ponderea comerţului în cifra de afaceri a scăzut la 31,7% în favoarea industriei care a urcat ca şi pondere la 44,6%, după cum au remarcat statisticienii brașoveni. Cu toate acestea, comerţul rămâne cu o productivitate a muncii mai mare utilizând doar 19,0% din totalul numărului de personal ocupat, in timp ce industria utilizează 36,6% din personal.
Creșterea serviciilor este necesară
De cealaltă parte, activitatea de servicii are o cifră de afaceri în scădere, ca pondere în total, de la 14,4% în 2008, la 13,9% în 2014, dar care crește începând cu anul 2015 la 14,7%, ajungând în 2017 la 15,6%. Totuşi, aceasta a utilizat un număr de persoane ocupate în creştere în această perioadă, respectiv de la o pondere de 27,1% la 33,3 % în total personal şi un număr de unităţi locale active tot în creştere, de la 40,0% pondere în total , în 2008, la 47,5% în 2017. De altfel, șeful Direcției Județene de Statistică, Ion Popescu, a subliniat că în vederea dezvoltării pe plan economic este necesară și creșterea serviciilor și a calității lor.
În ceea ce privește domeniul construcţiilor, ponderea numărului de unităţi active a fost în continuă scădere începând cu 2009 şi până în 2012, ponderea cifrei de afaceri cunoscând la rândul ei o scădere accentuată, de la 10,8% în total economie, în 2008, la 10,6% în 2017. Cel mai mult a scăzut însă numărul personalului ocupat în acest domeniu de la 12,5% la 8,5%, iar investiţiile nete de la 12,7% la 7,3%.
Agricultura , deşi în creştere ca aport în economie, cu o cifră de afaceri mai mare, cu un număr de salariaţi mai mare şi învestiţii în creştere nu s-a impus încă în economia judeţului pe măsura potenţialului ei, consideră reprezentanții Direcției de Statistică, mai ales în activitatea de creştere a animalelor, unităţi locale active (2008-1,7%; 2017-2,6%), cifra de afaceri (2008-1,4%; 2017-2,4%), personal ocupat (2008-2,1%; 2017- 2,6%) și investiţii nete (2008-2,4%; 2017-4,7%). Totuși, în conformitate cu analizeze statistice se remarcîă în judeţul Braşov o creştere constantă a cifrei de afaceri raportată la o unitate activă de la 1.575.000 lei în 2008 la 2.446.000 lei in 2017 (preţuri curente).
Comerțul rămâne totuși mai productiv
La Braşov, productivitatea anuală a muncii a fost mare în comerţ (504.000 lei/persoană), urmat de industrie(357.000 lei/persoană) şi agricultură (279.000 lei/persoană). În Regiunea Centru ierarhia a fost aceeaşi, deşi productivitatea anuală a muncii din industrie a fost mai mică decât la Braşov, respectiv de numai 351.000 lei/persoană.
În schimb, cele mai mari investiţii brute raportate la numărul de salariaţi, în judeţul Braşov au fost în anul de boom 2008 (39.000 lei/persoană), anul 2017 nereuşind să le devanseze. La nivel de regiune situaţia se prezintă invers, cu excepţia lui 2011 când a fost un an bun investitional. Aceleaşi tendinţe se fac remarcate şi în privinţa investiţiilor brute raportate la cifra de afaceri. Investiţiile nete în schimb păstrează o mică tendinţă de creştere până în anul 2015, dar, din 2016, volumul investițiilor nete scade, mărindu-se astfel decalajul față de anul 2008.
După o scădere a numărului de unităţi active în perioada 2008-2011, începând cu anul 2012 se remarcă o creştere a acestora. Cu toate acestea, numărul unităţilor active e mai mic cu 415 (-2,0%) decât în 2008.
Pe sectoare de activitate se observă o creştere mare în agricultură(+51,9%) , urmată servicii (+16,2%). În celelalte sectoare de activitate, numărul unităţilor active a scăzut: comerţ (-22,3%), industrie (-6,4%) şi construcţii (-4,7%).
Totuși, comparativ cu anul 2016, în anul 2017 numărul total al unităţilor locale active din judeţul Braşov a crescut cu 5,9%, observându-se o revigorare clară a economiei Brașovului: construcţii (+9,7%), servicii (+8,3%), industrie (+3,2%), comerţ (+2,5%), agricultură (+0,6%).
IMM-urile continuă să deţină o pondere de peste 99,6% în numărul total de unităţi active din judeţul Braşov. După cum au observat reprezentanții Direcției de Statisitcă, a crescut numărul de IMM-uri din agricultură cu 51,5% faţă de 2008 şi cu 16,2% în servicii. Se remarcă o scădere masivă, faţă de anul 2008, în comerţ şi construcţii, dar şi în industrie (aici în favoarea întreprinderilor mari).
Industria, cele mai mari afaceri
În ceea ce priveşte cifra de afaceri, ponderea cea mai mare a fost deţinută de unităţile locale active cu activitate principală de industrie (44,6% – judeţ Braşov, 49,9% – Regiunea Centru) urmată de societăţile cu activitate principala de comerţ (31,7% – judeţ Braşov, 28,6% – Regiunea Centru), societăţile cu activitate principală servicii (15,6% – judeţ Braşov, 14,3% – Regiunea Centru), societăţile cu activitate principală construcţii (5,7% – judeţul Braşov, 5,0% – Regiunea Centru), societăţile cu activitate principală agricultură (2,4% – judeţul Braşov, 2,3% – Regiunea Centru).
În ceea ce privește numărul persoanelor angajate, domeniul industrial a deţinut cea mai mare pondere (36,6%), urmat de societățile din servicii (33,3%), comerţ (19,0%), construcţii (8,7%) și agricultură (2,6%). Aceeaşi distribuţie a structurii numărului de persoane ocupate se regăseşte şi în Regiunea Centru (42,2% în industrie, 28,1% în servicii, 18,6% în comerţ, 7,8% în construcţii, 3,3% în agricultura).
Pentru varianta completă a articolului, detalii AICI.
