Creșterea cifrei de afaceri a companiilor brașovene cu 20% față de anul trecut, la peste 61 de miliarde de lei, mai mult chiar și față de nivelul atins înainte de pandemie, arată că majoritatea business-urilor brașovene sunt construite corect și că antreprenorii au viziune.
Industria a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de peste 24 de miliarde de lei, nivel pe care nu îl atingea nici în perioada de dinainte de 1990, clamată de nostalgicii vremurilor comuniste. Atunci industria cumula, în județ, sute de mii de angajați, dar în mare parte era un fel de ajutor social acordat de stat oamenilor pentru a nu fura sau a da în cap. Productivitatea era slabă, rezultatul finit nu era de excepție.
În spațiul public, nostalgicii reclamă faptul că industria era a noastră înainte de 1989. Nimic mai fals. Industria – economia, în sine – era concentrată în mâinile unor politruci de ranguri mici, care erau nevoiți să achite „mai sus” obolul pentru păstrarea în funcție. Acest lucru s-a văzut imediat după căderea comunismului când s-au pierdut piețe de desfacere și, poate intenționat, s-au falimentat fabrici și uzine pentru a fi cumpărate la preț de nimic de cei care le conduceau pe vremea Împușcatului, care, mai apoi, le-au distrus pentru că nimeni nu se pricepea la economia de piață.
Pe fondul acesta, apariția fabricilor concernelor din străinătate a venit la pachet cu un nivel al condițiilor oferite muncitorilor. Dar chestiile astea sunt greu de digerat de către așa-zișii naționaliști de paradă…
Firmele din comerț și turism au avut anul trecut afaceri de 21 de miliarde de lei, semn că și consumul a „duduit” nu doar industria. La fel, comerțul este concentrat în câteva mâini care au deschis lanțuri de magazine. În mare parte, este controlat de companii străine. La fel ca și în industrie, comerțul a importat modele de dincolo, pentru că modul în care se făcea acest demers în România pe vremuri nu te făcea să îți dorești să stai prea mult timp prin magazine.
Ce este de-a dreptul spectaculos este, însă, faptul că business-urile microîntreprinderilor au ajuns la peste 11 miliarde de lei, aproape dublu față de nivelul atins în 2019, ceea ce denotă că avem o clasă de mijloc în dezvoltare. Totuși, veniturile acestora ar putea fi „lovite” în plin de inflația care ne dărâmă și care nu va fi ușor de oprit în perioada următoare. Prețurile vor continua să crească, ceea ce va crea un bulgăre financiar în care vor fi prinși și antreprenorii care vor fi nevoiți să crească salariile, lucru care va influența creșterea prețurilor produselor sau a serviciilor oferite. Piața va reacționa printr-o scădere a consumului, conducând astfel la pierderi financiare. Asta în timp ce salariile de la stat s-au dublat în ultimii zece ani, cu o productivitate egală cu zero. Ca pe vremea comunismului…
