Atunci când vorbim despre un oraș, o regiune sau o țară și încercăm să vedem cum poate fi folosită identitatea și notorietatea de care dispune în promovarea și vânzarea produselor și serviciilor loale.
Un automatism de gândire vechi de pe vremea comuniștilor ne aruncă periculos într-o paradigmă în care ne raportăm imediat și exclusiv la străini: ei ar trebui să ne cumpere marfa și noi ar trebui să știm cum să le-o vindem.
Parțial, doar parțial și cumplit de puțin adevărat. În realitate, un oraș, o regiune și comunitatea umană care o locuiește se raportează nu la una, ci la patru categorii fundamentale de „clienți”, atunci când își definesc brandul, își construiesc reputația și își comunică identitatea. Care sunt acestea și care este cea mai importantă dintre ele? Hai să vedem.
Străinii sau piețele de export
sunt doar una dintre țintele strategiei de marketing pe care managementul unei regiuni și comunități umane trebuie să le aibă în vedere. Este esențial ca orașul și firmele sale să se angajeze profitabil și intens în schimburi comerciale cu exteriorul, iar în această categorie intră nu doar cei din afara granițelor administrative ale țării, ci și cei din alte regiuni din interiorul teritoriului național.
O balanță echilibrată sau, și mai bine, cu excedent pentru oraș, a intrărilor și ieșirilor de bani, mărfuri și servicii este obligatorie pentru bunăstarea și dezvoltarea unei comunități. Rețeta autosuficienței, rezolvării nevoilor exclusiv din resurse locale și a închiderii între pereții propriei cetăței nu are cum să fie una de succes, în circumstanțele contemporane, pentru că libertățile omului modern aduc cu ele în mod natural o politică a porților deschise.
Pentru un volum sănătos și în creștere de trazacții cu exteriorul, este obligatoriu ca orașul și comunitatea sa, în special cea de afaceri, să aibă o viziune clară și o strategie limpede și eficientă de branding, să comunice publicurilor lor externe un set de valori unice, atractive și convingătoare și o imagine generatoare de încredere, calitate și performanță. Toate acestea, proiectate inteligent asupra mărcilor de comerț și companiilor locale, sunt esențiale pentru succesul produselor locale la export.
În condițiile globalizării, este aproape imposibil să atașezi formula ”de (la) Brașov” la produsele și serviciile create și vândute de companiile mari, cu activitate multinațională, fiindcă nu mai poți știi sigur, ca și consumator, dacă piesele din mașina ta franceză sau japoneză sunt făcute la Brașov, la Pitești, în Ungaria sau Algeria. Pe vremuri, autocamioanele, tractoarele, rulmenții, mobila, radiatoarele, în general produse industriale înglobând inginerie mecanică și electrică. Astăzi, Brașovul exportă servicii informatice, automotive, rulmenți, ospitalitate, adică turism, și lemn în diverse forme de prelucrare, dar pentru puține dintre acestea se poate folosi o expresie de localizare care să adauge pentru consumatori încredere bazată pe notorietatea Brașovului.
Piețele de export sunt, așadar, un pilon important al ”clientelei” unui oraș, dar nu cel mai important. Care să fie cel fundamental, vital, determinant?
Investitorii, afacerile care apar și cresc în oraș, sunt al doilea segment esențial din clientela unei regiuni și comunități umane. Economia și sistemele sociale ale unei regiuni nu se pot dezvolta fără capital, fără inițiative de afaceri, fără mințile agitate și mereu în alertă ale unor oameni care pariază pe ideile și munca lor pentru a avea succes.
Ajunși aici, să fim atenți la un alt clișeu care ne împiedică înțelegerea corectă a lucrurilor: de regulă, când se vorbește la noi despre investitori, mintea ne fuge automat către străini, către grupuri multinaționale sau cetățeni străini cu resurse financiare, a căror aterizare miraculoasă pe meleagurile noastre o tot invocăm pentru bunăstare. Parțial, doar parțial corect.
Sigur că aportul de capital financiar masiv, de tehnologie și know-how cu care este capabil să vină o companie străină este extrem de important, dar dacă ne bazăm doar pe afaceri parașutate și ignorăm inițiativele cu rădăcină locală ne aflăm într-un mare pericol. Capitalul străin nu prea reinvestește în oraș profitul făcut de divizia sa localizată aici, ci îl trimite la bază, pentru alte investiții. Mai mult, capitalul străin vine la tine când condițiile îi surâd, dar și pleacă, atunci când îi este mai rentabil să lucreze în alte părți.
Așa că, ne place sau nu, pentru orice loc din lumea asta, nu doar pentru Brașov, este mult mai valoros și absolut vital capitalul autohton. Investitorul local, așa amărât, nu prea educat, nemultinațional și nedus la biserică cum este de multe ori, va avea tendința de a investi tot aici bănuții câștigați din prima afacere, nu va închide șandramaua așa de ușor chiar dacă i-ar fi mai ieftin să lucreze în China sau Africa și, foarte important pentru tema noastră, va reuși mult mai clar să inventeze produse originale autohtone, despre care să se poată spune, cu mândrie și bucurie, că sunt ”din ălea bune, de la Brașov”.
Fie ei străini sau localnici, cum faci, ca oraș, să ai mai mulți investitori și să găzduiești mai multe afaceri? În orice caz, nu stai ca mămăliga și aștepți să pice banii, ci oferi. Oferi infrastructură (terenuri, drumuri, utilități, conexiuni multimodale de transport marfă), oferi condiții prietenoase (taxe reduse temporar, subvenții, autorizații rapide, funcționari capabili), oferi stabilitate (nu schimbi regulile, taxele și legile când ți se scoală), dar mai ales oferi cel mai important lucru pe care îl caută investitorii: mână de lucru capabilă și calificată și un sistem educațional apt să producă resursa umană pentru întreaga durată de viață a investiției.
Înțelegem astfel că investitorii sunt sângele economic al unui oraș și unei comunități și că fără ei este tare greu să progresezi. Cu toate acestea, nu ei sunt clientela fără de care un oraș este mort.
Vizitatorii și turiștii
sunt partea ce mai diversă, vie și dinamică a clientelei unei localități. Chiar dacă sunt doar trecători pasageri prin Brașov, mergând spre București, Ardeal sau Moldova, oamenii care traversează orașul lasă aici niște bani (benzină, un sandviș, o cafea), iau cu ei propriile impresii și amintiri și devin unul dintre cele mai puternice și convingătoare mijloace de comunicare a identității și actualității unei comunități urbane.
Dacă vorbim despre turiști, adică vizitatori care și petrec aici măcar o noapte, lucrurile se dezvoltă, experiența lor de contact cu orașul și oamenii săi este mult mai complexă, mai intensă, dinamică și diversă, iar satisfacția personală a fiecăruia se proiectează inevitabil în notorietatea și popularitatea Brașovului ca și destinație de vacanță, de business, pentru educație sau pentru distracție. Puterea pe care azi o au consumatorii, prin intermediul mediilor și rețelelor sociale este fenomenală, conținutul autentic, sincer, colorat și divers pe care vizitatorii îl produc și propagă relatându-și experiențele personale sunt un vector fenomenal de dezvoltare a clientelei turistice a unui oraș.
Ce faci, ca oraș și comunitate, ca să ai succes pe acest segment de piață? Oferi. De la infrastructură (căi de acces multiple și prietenoase, spații de cazare, masă și divertisment, experiențe diverse, bogate și spectaculoase, servicii sigure de sănătate, de securitate, de transport și asistență) până la oameni pregătiți, prietenoși, pozitivi și conștienți de rolul lor fenomenal de important în construirea unei relații durabile și profitabile cu vizitatorii. Ospitalitatea este o știință complexă, care depinde fundamental de oameni de calitate implicați în crearea și livrarea serviciului și nu se rezolvă, cum cred unii, doar cu niște norme și standarde.
Dar turiștii, ca și investitorii și piețele de export nu sunt publicul vital și fundamental pentru succesul existenței sănătoase și dezvoltării durabile a unui oraș. Ca să înțelegem cine este clientul primordial, haideți să ne deschidem bine ochii și mintea și
Să dăm o tură prin oraș:
Ați vizitat vreodată aeroportul internațional de la Brașov? Așa-i că-i frumos să ai conexiuni rapide cu întreaga Europă? Imediat lângă aeroport se află cel mai modern spital regional, comparabil ca mărime și capabilități cu AKH din Viena, așa că sănătatea localnicilor e pe mâini și aparate bune. La câțiva kilometri mai încolo, pe dreapta, este cel mai modern centru universitar din Europa Centrală și de Est, dedicat cercetării în informatică, inginerie și bio-tehnologie digitală, aflat în relații strânse de colaborare cu Massachusets Institute of Technology și CERN.
Deși sunt construite mult în afara orașului vechi, aceste puncte strategice sunt legate cu linii de tren de mare viteză cu centrul vechi al Brașovului, cu celebrele complexuri de agrement și recreere din Poiana Brașov și Predeal, dar și cu noul și modernul terminal feroviar al orașului, din care ajungi rapid în orice punct din urbe, dar și către marile orașe din țară.
Fluxurile intense de vizitatori și localnici sunt preluate de un sistem ultra-performant , rapid și silențios, de transport în comun, integral electric, care oprește în toate regiunile metropolei, de la Predeal până la Codlea și de la Feldioara până la Râșnov, unind orice punct din zonele rezidențiale verzi și aerisite, pline de parcuri și dotate cu școli, grădinițe și magazine universale, cu principalele puncte de atracție din centrul nou al urbei: noua sală de spectacole cu 15000 de locuri folosită în paralel de teatrele, filarmonica și opera locală, sala polivalentă pentru sporturi și festivaluri, și ea cu 15000 de locuri, stadionul modern de 30.000 de locuri, șirul de muzee, săli de spectacole, cluburi și ateliere de artă multimedia, dar și zona de divertisment din orașul vechi, plină de restaurante cochete, hoteluri-butic și magazine ale artizanilor și făbricuțelor locale.
Pe bulevardele pe care rar vezi câte un automobil personal, pe pistele de biciclete largi și lungi de peste 100 de kilometri și în parcurile imense din fiecare cartier, oamenii trec zâmbitori și relaxați, bucurându-se de aer curat, de peisajul urban aerisit și decorul natural spectaculos care le îmbracă orașul. Cercetările sociologice arată că oamenii de aici se declară cei mai fericiți din Europa de Est, percep că orașul lor le oferă cea mai înaltă și accesibilă pentru ei calitate a vieții și locuirii, au, statistic vorbind, cea mai înaltă speranță de viață din țară, cea mai redusă rată a mortalității incidentale și apreciază că serviciile educaționale, sanitare, utilitățile publice și de petrecere a timpului liber sunt prestate la niveluri comparabile cu cele din Austria, Franța sau Germania.
Așa-i că v-am enervat puțin? Așa-i că v-ați muta IMEDIAT în acest oraș, dar nu recunoașteți Brașovul în detaliile de mai sus? Așa-i că vă deranjează rău de tot că orașul vostru nu este, nici măcar în parte, de mult prea multe ori promisul loc luminat, cu verdeață, unde nu-i corupție, prostie, birocrație, impostură, durere, întristare sau suspin? E bine că v-am iritat un pic, fiindcă astfel putem înțelege mai bine că omul locului, adică cetățeanul, este primul și cel mai important client al unui oraș și că orice construcție legată de brandul unei localități trebuie să aibă ca fundament viața oamenilor de acolo, calitatea acesteia și dragostea necondiționată între individ și formele de organizare ale comunității de care aparține.
Am putea da imediat vina pe politicieni, pe firme și instituții, pe statul român, pe serviciile secrete, pe străinii care ne vor răul, pe Soroș, pe emigranții sirieni, pe reptilieni și pe extratereștri pentru că Brașovul sau oricare oraș din țara noastră nu este la nivelul pe care cu toții l-am dori. Dar ar trebui să ne întrebăm, înainte de toate, ce am făcut fiecare dintre noi ca să putem ajunge, ca și comunitate, acolo. Cât de cetățeni am fost, fiecare dintre noi, cât de implicați am fost și suntem în viața publică a cetății care ne găzduiește cu atâta generozitate? Cât de mult am participat la desenarea detaliată a acestui oraș ideal și câte dintre acțiunile concrete care duc spre acest deziderat ni le-am asumat, personal?
Nu ne putem aștepta ca străinii să ”cumpere” Brașovul, cu încredere și entuziasm, atâta vreme cât noi continuăm cu încăpățânare să amânăm sine die viziunea concretă a unui oraș modern și sănătos, să ne furăm singuri căciula și să operăm doar cu sloganuri și planuri absolut imaginare, făcute din hârtii superflue numite programe politice și din vorbe goale.
Nu ai cum să vinzi marfa asta care este Brașovul și tot ce înseamnă el (oameni, produse, servicii, economie, natură și societate), în mod repetat și durabil, unui client extern, atâta vreme cât clientul său intern nu o iubește, nu are încredere nețărmurită în ea și nu o ”cumpără”, cu dragoste și pasiune, zi de zi.
Cel mai important lucru „fabricat în Brașov” ești tu. Și tu, și ea, și el și ceilalți, fiecare în parte și toți împreună. E datoria și interesul direct al fiecăruia dintre noi să muncim serios și cu drag pentru a crește valoarea de piață a fiecărui individ, pentru a avea o comunitate mai puternică și mai bună și un oraș mai atrăgător, împreună cu toate produsele, serviciile și frumusețile sale.