Romulus Oprica este sociolog, este brașovean și a pornit de jos. Când toți tinerii plecau spre alte țări, el s-a îndrăgostit și a rămas la Brașov. Cum a ajuns Romulus Oprica să găsească soluții pentru zona turistică Mamaia-Constanța?
„Cred că e esențial să dai faliment sau să o iei peste nas la o vârstă fragedă, pentru că ai timp să-ți revii”
„Am început de jos. Așa am început. Primul meu client a fost un dealer auto de la ieșirea din Brașov, în 2005. Pentru că eram atât de tânăr și atât de… mergeam cu troleul până în Noua, ștergeam pantofii și luam taxiul până la dealerul auto. Discutam cu el ce aveam de discutat și mă întorceam de la ieșirea din Săcele pe jos până la stația autobuzului 17. Una dintre cele mai vii amintiri este că am plecat odată pe ploaie și vânt și mi s-a întors umbrela și am ajuns destul de tăvălit la autobuz. Dar am fost perseverent.
A fost un drum foarte lung. A fost un drum presărat cu împiedicări și căzut în noroi. Am avut însă parte de prieteni care mi-au întins mâna și m-au ajutat să mă ridic.
După ce am terminat facultatea de sociologie, când toți aveam opțiuni să plecăm undeva și eu mă gândeam să plec. Însă…am întâlnit o persoană pe care nu-mi imaginam că o să întâlnesc, m-am îndrăgostit, în șapte luni m-am căsătorit. Și am hotărât că rămân în Brașov alături de persoana pe care o iubeam și o iubesc”.
Romulus Oprica spune că a avut ceva tentative de a se angaja, în vânzări, dar nu prea s-au „aliniat astrele”:
„Și trebuia și eu să fac ceva, pentru că doar ea aducea bani în casă. Am vrut să mă angajez. Prima tentativă a fost la o companie de publicitate ce dorea să dezvolte un business în HoReCa. Nu mi s-a potrivit, deși îmi place să fac vânzare. Mi s-a părut că era o vânzare prea rudimentară ceea ce mi se cerea să fac. Ne-am despărțit prietenește după primele 3-4 săptămâni. Am avut o a doua tentativă de a mă angaja, bătusem palma, discutasem salariul. Dar pentru că vânzările presupuneau să bat țara în lung și în lat, fix înainte să semnez contractul, proprietarul m-a întrebat : carnet ai? Și am răspuns oarecum ezitant că am, pentru că îl aveam doar de câteva luni și evident că nu mi s-a dat mașină pe mână, pentru că probabil, la cum se circula în acei ani, 2005 aș fi fost trimis la moarte. Și a trebuit să fac și eu ceva. Și m-am făcut antreprenor”.
Cred că e esențial să dai faliment sau să o iei peste nas la vârstă fragedă, pentru că ai timp să îți revii
Ideea site-urilor de știri nu este recentă. Nici cea a rețelelor de presă. Oprica a încercat să dezvolte o astfel de afacere, dar, spune el, aroganța și lipsa de experiență și-au spus cuvântul:
„În 2006 am avut o idee despre care și acum cred că era foarte bună. Am vrut să dezvolt o rețea de site-uri. Se numea 1001 Net România. Din păcate, aroganța de care uneori dă dovadă orice tânăr, aroganța pe care o aveam, combinată cu lipsa de experiență de management, m-a făcut să o dau de gard rău de tot. Acum există rețele de genul acesta, funcționează. Eu nu am știut cum să o implementez. Mi-am angajat oameni pentru că mi s-a părut că a fi manager înseamnă să ai oameni angajați, dar n-am știut ce să le cer. Un rezultat a fost clar: am dat faliment”. Fără bani, fără loc de muncă, fără perspective clare la acel moment, Oprica a „lăsat nasul jos” și s-a mutat la socri:
„Și în anul în care urma să mi se nască primul copil, am fost nevoit să mă mut cu cățel, cu purcel și cu bocceluța la socri. Acolo a crescut în primii ani băiatul cel mare. Am „crescut” toți trei într-o cameră, în fostul dormitor al soției, alături de socri, care au fost minunați. Nu ne-au deranjat niciodată, nu ne-au zis nici dă-te mai încolo, ba din contră, ne-au primit în casa lor și ne-au dat de mâncare la 22 de ani, a fost cea mai bună lecție pe care am putut să o iau în viața asta, și anume să las nasul jos. Cred că e esențial să dai faliment sau să o iei peste nas la vârstă fragedă, pentru că ai timp să îți revii. Dacă stau să mă gândesc care a fost marele meu noroc este că am fost pleznit de realitate când încă eram mic”.
De acolo a reluat ceea ce știa, s-a întors la ce știa să facă, cu sfatul unui amic din Franța, actual bun prieten, Claudiu Gămulescu. Amicul l-a sfătuit să se întoarcă în meseria în care era pregătit: sociologia.
„Am beneficiat de criza din 2008, pentru că în 2009, când eu am trecut la nivel național, companiile mari erau dispuse să lucreze și cu furnizori mici. Deja companiile erau mai atente la bugete și primul client care a acceptat să lucreze cu mine, după o serie de vreo zece întâlniri, a fost Farmaciile Dona. La momentul acela, Ana-Maria Petculescu era directoarea de marketing care m-a ținut într-un examen nonstop. Un miliard de întrebări. Mi-e foarte vie în minte ultima întâlnire când trebuia să-i răspund cum voi face cercetarea, cum merg oamenii în teren, cum o să-i verific, cum dau raportul și îmi curgeau transpirații reci pe șira spinării, pentru că de acel contract de fapt depindea tot. Dacă mă mai ținea o oră în birou ei, cred că leșinam. Șase ani au lucrat cu mine după acel prim contract și am făcut de la analiză de comportament, de consum, cercetări pentru reclamele lor mystery shopping, am făcut de toate. Farmaciile Dona și, în primul rând directoarea de marketing de la acel moment, Maria, sunt cei care m-au ajutat să cresc ca business. Faptul că am putut să pun un nume atât de mare în portofoliu, alături de alte nume pe care le aveam, dar pentru care făcusem proiecte mult mai mici, mi-a deschis ușa și la alți clienți și lucrurile au evoluat într-un mod frumos.”
Oprica spune că e foarte important să ai și noroc și e foarte important să fii perseverent. Spune că a ajuns unde este cu multă muncă, cu mult efort și un dram de noroc și cu susținerea unor oameni care au văzut în tânărul de atunci potențialul de a crește și de a face treabă bună.
„L-aș numi aici pe Călin Ile, căruia îi voi fi veșnic îndatorat, cel puțin moral, dacă nu și material, care în 2009 mi-a întins mâna. M-a primit la el în gazdă efectiv și mi-a zis „de anul ăsta vii și stai la mine și crești”. Faptul că am avut la cine să stau, la cine să apelez, Călin fiind un om cu mult mai multă experiență decât aveam eu, a însemnat enorm.
Experiența s-a acumulat, iar rezultatul este că acum facem cercetări pentru companii mari și foarte mari. De vreo șapte ani suntem consultanți acreditați de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare și lucrăm și cu companii medii, locale pentru care facem proiecte de dezvoltare”.
Echipa de management a companiei BrandBerry, unde Oprica este Managing Partner, pe specialitatea de turism, sociolog și analiză de date îl are în frunte pe Călin Ile, care este unul dintre cei mai apreciați experți în turism și management de destinații.
În Sălaj nu s-a investit, are mulți baroni, dar și un potential fantastic
Recent BrandBerry a câștigat o competiție în județul Sălaj iar compania se va ocupa de strategia de dezvoltare turistică a județului Sălaj. „În Sălaj ai țuica de Zalău, ai sute de feluri de mâncare. Ai români, ai maghiari, ai romi, mai puțin sași, dar ai sârbi. Este un mix foarte frumos, este o zonă cu o istorie impresionantă. Sălajul este legat de Iuliu Maniu, Sălajul este legat de Coposu, adică e o zonă splendidă din toate punctele de vedere”, spune Oprica.
În opinia sociologului, Sălajul este un fel de vest sălbatic care trebuie să fie descoperit și dezvoltat. „Nu s-a investit, are și mulți baroni, dar nu s-a investit în momentul în care era „haiducie” și are șansa să se dezvolte așa cum e trendul internațional sustenabil, în armonie cu mediul. E foarte aproape de Cluj, iar Clujul a beneficiat din plin de boom-ul economic. Și mie mi se pare că acum Clujul trece prin niște provocări greu de dus: supraaglomerare, prețuri uriașe, calitatea vieții care va scădea dacă toate aceste elemente ale creșterii economice și de populație nu vor fi gestionate corect. Sălajul poate fi o zonă care să preia din constrângere într-un mod elegant și inteligent. Și suntem acolo ca să ne ocupăm de strategia de dezvoltare turistică a Sălajului”.
Avem misiunea destul de „ingrată” de a transforma destinația Mamaia Constanța într-o minunăție
Cei de la BrandBerry au câștigat și competiția pentru dezvoltarea turistică a zonei Mamaia-Constanța. Au primit solicitarea din partea Organizației de Management al Destinației Mamaia Constanța, din care face parte Primăria Constanța și operatorii de turism din Mamaia și Constanța. Organizațiile de management a destinației sunt structuri public private, chiar și la Brașov și toate zonele turistice au ceea ce se cheamă OMD, din care fac parte administrațiile locale, primărie, Consiliul Județean, operatori de turism.
„O să începem cu o cercetare amănunțită, să vedem ce se întâmplă acolo, pentru că sunt două zone cu schimbări. Din punct de vedere al profilului, sunt două zone care se identifică diferit, deci va trebui să dezvoltăm o strategie suficient de integrată pentru ambele obiective- și pentru Mamaia, și pentru Constanța-, în același timp adâncă, suficient de unică pentru fiecare dintre ele ca și comunicare, în așa fel încât să se mențină ceea ce foarte important. Dintotdeauna, teama unui specialist care se ocupă de strategie este să nu strice. O să vedem cum percep oamenii cele două zone. O să facem un inventar al tuturor obiectivelor și a tuturor asset-urilor pe care cele două destinații sau pe care destinația Mamaia Constanța le are. Și când zic asset-uri nu mă refer doar la obiective fizice, mă refer și la obiective culturale, mă refer și la gastronomie, și la obiceiuri muzicale ale etniilor care locuiesc în Constanța, pentru că acolo e un mix interetnic superb, la fel ca și în Sălaj. O să ne uităm cu foarte mare atenție la ce au făcut alții în zone similare. Nu am fi noi singurii pe lumea asta care au avut de dezvoltat destinații cu caracteristici similare. E foarte important”.
Tot turismul din România a fost dezvoltat haotic
Cei de la BrandBerry vor trebui dea niște principii foarte clare, în așa fel încât destinația să aibă o identitate ușor de asimilat, ușor de acceptat și care să ducă la creșterea turismului sustenabil. „Tot turismul din România a fost dezvoltat haotic, fără a se ține cont de niște caracteristici locale. Va trebui să vedem ce doresc și beneficiarii, pentru că nu e un singur beneficiar. Dar deși contractul se semnează cu o organizație, aceasta are foarte multe componente, iar turiștii, la rândul lor, sunt niște beneficiari. Foarte important este să vedem ce își doresc toți și cum armonizăm aceste dorințe. Dorința turistului de a avea un serviciu de bună calitate cu dorința hotelierilor, dorința oamenilor din restaurante de a avea profit și cum armonizăm aceste dorințe și nevoi ale lor.
Și noi asta trebuie să facem, să dăm niște sfaturi, cum se arate evenimentele, ce tip de eveniment, ce tip de turism să atragi. Zona este atât de largă încât cel mai probabil va trebui împărțită în niște segmente care să se adreseze, fiecare segment, unui alt tip de turism”, spune Romulus Oprica.
Va fi o cercetare fie față în față, fie pe panel profesionist. Studiul va avea o mulțime de date secundare, întrebări legate de ce s-a întâmplat până acum, cum arată evenimentele, cum arată tipologia turistului care a fost până acum în Mamaia, ce le place, ce nu le place, ce vor de la Constanța, ce așteptări sunt legate de zona asta.
„Avem misiunea destul de ingrată de a transforma stațiunea destinația Mamaia Constanța într-o minunăție de care să fim mândri nu doar noi, ci și copiii noștri”.
Există surse deschise care înseamnă rapoarte oficiale, statistici, date secundare din diverse analize de business și câteva rapoarte ale industriei. Vor fi discuții cu hotelierii, cu organizatorii de evenimente, cu arhitecții care tocmai au câștigat proiectul de refacere a plajelor și cu toți factorii interesați. „Acesta e genul de proiect în care nu poți să îți dai tu cu părerea, că nu s-a născut nimeni învățat sau nu avem nici noi un glob de cristal. Lucrul rău care s-a făcut mulți ani de zile este că oamenii și-au dat cu părerea. Trebuie să faci lucrurile urmând o anumită structură, trebuie să le faci profesionist și nu poți să îți dai cu părerea”.
Cei de la BrandBerry vor creiona și vor dezvolta o strategie care va presupune niște principii de lucru. Este un anumit tip de acțiuni care trebuie să se întâmple pe o perioadă de X ani, în așa fel încât numărul de turiști să crească, în așa fel încât calitatea turismului să crească, să aibă un efect pozitiv în zonă pentru toată lumea, pentru localnici, pentru că ei sunt principalii beneficiari.
„E foarte important să înțelegem că într-o zonă turistică principalii beneficiari sunt localnicii. Vedem ce se întâmplă în Veneția, vedem ce se întâmplă în Florența, în toate zonele turistice, unde localnicii au ajuns să-i urască pe oamenii care vin să cheltuie bani acolo. Dar… partea cea mai grea este implementarea, întotdeauna, pentru că trebuie să te ții de acele elemente pe care tu le ai trecute în strategie și să le pui în practică”.
