Vocea din spatele mulțimii care vrea educație pentru democrație

Să te implici în schimbarea societății și să devii „vocea străzii” nu este deloc ușor, însă sunt încă persoane care militează pentru dreptate și democrație. Sunt active pe plan civic, chiar dacă nu puțini sunt cei care încearcă să le „schimbe” viziunea.

Brașoveanul Radu Hossu se numără printre cei care au vrut să ia atitudine încă din copilărie vizavi de derapajele societății. Provenind dintr-o familie simplă de muncitori, acesta își aduce aminte că veniturile, în anii ’90, erau destul de modeste. „I-am întrebat la acea vreme pe părinții mei de ce nu avem și noi un televizor color. Tata mi-a spus atunci că din cauza lui Ciorbea (fostul premier Victor Ciorbea – n.r.). Chiar dacă aveam doar 11 ani, mi-am dat totuși seama de ce este important să schimbi sus pentru cei de jos, respectiv că există impact direct în viața fiecărui om în deciziile celor de la putere. Acest lucru m-a motivat ca atunci când voi crește să mă implic, astfel încât să și schimb ceva”, își amintește Radu.

Primul protest, o schimbare

Primul protest l-a inițiat odată cu decizia guvernanților, de la sfârșitul lui 2008, de a tripla taxa auto și chiar dacă protestul nu a fost unul de amploare, i-a motivat și pe alții să ia atitudine, iar vocea străzii a avut câștig de cauză. „La acea vreme, alături de pilotul de drift Gabi Imre, am organizat patru grupuri și am împărțit pliante făcute pe coli A4 în care dădeam întâlnire tuturor celor nemulțumiți de această taxă, în Livada Poștei. Am fost cam 150 de persoane și am fost luați în seamă, în primul rând, de forțele de ordine. Chiar dacă nu a fost un protest autorizat și a trebuit să dau explicații, a fost însă mediatizat și s-a răspândit apoi în toată țara. Același grup de inițiativă a redactat și o scrisoare către Comisia Europeană prin care a explicat că este o măsură ilegală. Acest demers a dus la anularea taxei. M-a bucurat foarte mult, că am reușit să schimb ceva în bine pentru întreaga societate”, ne-a mărturisit activistul civic.

Nu a stat deoparte și a participat, fără a avea un rol determinant, și la protestele de salvare a Roșiei Montane, din perioada 2012 – 2013. De altfel, în 2015, după tragedia de la Clubul Colectiv, a luat atitudine și i-a chemat pe brașoveni din nou în stradă, însă a renunțat să se mai implice activ, după ce protestele căpătaseră altă conotație. „Eu ieșeam în stradă împotriva corupției, ceilalți împotriva politicienilor. Atunci am renunțat la proteste și am lăsat pe fiecare să își exprime doleanța sa”, a punctat Radu.

De la 57 la 15.000 de protestatari

Din ianuarie 2017, a revenit în stradă ca inițiator al protestelor împotriva deja celebrei Ordonanțe 13. „Pe 18 ianuarie, a fost primul protest la Brașov împotriva acestei Ordonanțe și am fost 57 de persoane, care au venit la îndemnul meu de a ieși în stradă, pe care l-am lansat pe Facebook. Am creat și grupul de Facebook Brașovul Civic, un grup de inițiativă unde să lumea să aibă o reacție rapidă față de abuzurile autorităților, să poată protesta, dar și prin care să atragem atenția și să demascăm aceste abuzuri și să le diseminăm. Am condus acest grup până în decembrie 2017. Punctul culminant al acestor proteste a fost seara «altă întrebare» prin care guvernanții au demonstrat că fac, pentru că pot și pentru că nu-i interesează de restul lumii. Atunci au fost 15.000 de oameni în stradă la Brașov, a fost cel mai mare protest de după Revoluție. Nu am adus eu toți acei oameni, dar am ajutat la informarea societății, că există proteste și la Brașov și lumea trebuie să iasă în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea”, a subliniat activistul civic.

Rolul de mediator

Întotdeauna, protestele de la Brașov au fost lipsite de incidente, iar Radu Hossu spune că unul dintre rolurile sale ca organizator al acestor acțiuni civice a fost tocmai de acela de a avea un dialog atât cu forțele de ordine, cât și cu protestatarii. „În momentul în care am organizat primul protest, anumite persoane, care la diverse alte acțiuni de protest aveau obiceiul de a intra în conflict cu forțele de ordine, au venit să tragă de placarde și să blocheze strada. I-am dat însă deoparte și i-am atenționat că atâta timp cât eu mă ocup de organizare, vom protesta civilizat și, întotdeauna, am avut o relație bună cu forțele de ordine și chiar dacă nu au fost proteste autorizate propriu-zis, întotdeauna dialogam de dinainte cu reprezentanții Jandarmeriei și le prezentam traseul manifestației. Și atunci când am fost mii de oameni în stradă, am încercat să stabilim niște reguli pe care să le și respectăm, că nu trebuie să ne certăm cu jandarmii, să înțeleagă toată lumea că nu ei sunt dușmanii și să ne canalizăm supărarea împotriva a ceea ce conta. Astfel, în ultimi doi ani, la Brașov nu s-a strigat împotriva Jandarmeriei și nu au existat incidente la proteste”, ne-a mărturisit Radu Hossu.

A cochetat și cu politica

Tot din dorința de a schimba ceva în bine în societate, Radu a cochetat și cu politica, dar s-a retras, după ce a descoperit adevărul din spatele așa-ziselor doctrine. „Am intrat pentru prima oară în politică, în 2004, și am fost activ cam trei luni, de la campania electorală pentru președinte și până după sărbători. Atunci m-a racolat un prieten ca să-l ajut în campanie de susținere a președintelui propus Partidului Democrat Liberal. În 2012, am decis să mă alătur liberalilor, pentru că îl simpatizam pe Crin Antonescu și cred că și din naivitate, fiind un partid de opoziție. Mi se părea că liberalii au o coerență în ceea ce spun, nu mă gândeam la ideologii. Am preferat să mă retrag, după ce am avut niște discuții în contradictoriu cu conducerea partidului. Pentru cei care m-ar putea considera oportunist politic, țin să subliniez faptul că am plecat din partidul care dat președintele în 2004, imediat după alegeri, și același lucru s-a întâmplat și în 2014, după ce a fost ales președinte un liberal. Practic, când a fost vorba de «cules roadele», eu am plecat. După aceea am intrat în M 10, pentru că credeam în lupta anticorupție. Au fost multe tensiuni interne însă, între progresiști și conservatori, astfel că eu fiind progresist, conservatorii au câștigat”, ne-a destăinuit Radu.

Simbolul Pro Democrația

De atunci, brașoveanul a decis să se implice tot mai mult în zona civică organizată și de aceea a ales să intre în Pro Democrația Club Brașov, al cărei președinte este astăzi. „Pro Democrația a fost o asociație simbol, a fost înființată în 1990, și revenind, la perioada când eram mic și îmi citea tata din ziare, auzeam de partide, dar și de altcineva care se lupta cu ele, această asociație. Era ca un călăreț mitic pe cal alb pentru mine și mi-a rămas în minte. Practic la Brașov s-a și născut această asociație și pentru mine este o onoare, dar și o responsabilitate să fiu președintele acesteia din luna iunie. Vreau să readuc Pro Democrația în fruntea organizațiilor care sunt câinii de pază ai democrației. Trebuie să aibă din nou aceeași putere și influență pe care a avut-o la începutul anilor ’90, când era condusă de domnul profesor Marian Țața”, a explicat brașoveanul.

Proiecte de educație civică și politică

În acest sens, organizația ar urma să deruleze și o serie de proiecte cu impact asupra societății civile. Unul dintre acestea, care a fost depus pentru finanțarea pe fonduri prin Fondul pentru Dezvoltarea Societății Civile, vizează organizarea unei campanii care ar urma să încurajeze mersul la vot la alegerile europarlamentare și prezidențiale de anul viitor. Un alt proiect pe care îl va derula Pro Democrația la Brașov este unul de educație civică, dar și politică. „Acest proiect are două paliere. Unul ar fi elevii din liceele brașovene și alt palier pe care vrem să-l educăm este cel al politicienilor. Vor fi un fel de cursuri de educație politică și administrativă pentru membrii oricăror partide politice, pentru că este evident că avem nevoie de o societate educată în ceea ce privește politicul, care să facă diferența între prerogativele președintelui și guvernului, să înțeleagă că nu poți cere parlamentarului să îți taie gardul viu din fața blocului și că e treaba consilierului local să se preocupe de astfel de probleme. În același timp, avem nevoie de tineri politicieni care să fie educați în ceea ce înseamnă administrație, pentru că, din păcate, ceea ce vine din urmă sunt tineri care sunt avizi după faimă, putere, renumele funcției, dar care nu știu mare lucru, votează după cum dictează liderul de grup. Prin acest proiect vrem să avem un impact benefic asupra politicul brașovean și ne dorim ca proiectul, odată ce este implementat, dacă are succes, să fie preluat și de alte ONG-uri din țară, pentru că vrem schimbarea în bine a societății românești și acest lucru cred că se poate face doar prin educație. Nu e o pastilă care să vindece acest sistem, e un tratament de lungă durată, pe care mulți nu vrem să-l acceptăm. Este nevoie de cetățeni implicați activ civic și politic. Acest lucru poate duce la schimbarea României în binele pe care mi-l doream de mic copil”, a concluzionat președintele Pro Democrația Brașov.